Rata şomajului în rândul tinerilor este inacceptabil de mare în România, de aproximativ 25 la sută, iar la nivel european, 7,5 milioane de tineri nu apar în statistici nici ca angajaţi, nici ca persoane care se instruiesc, a spus Zoltan Kazatsay, directorul Direcţiei Ocupare din cadrul Comisiei Europene. În acelaşi timp, România este ţara membră UE cu cel mai ridicat procent al angajaţilor plătiţi la negru.

Zoltan Kazatsay, directorul Direcţiei Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul Comisiei Europene, a declarat săptămâna trecută la Bucureşti, că România are o rată a şomajului "inacceptabil de mare" în rândul tinerilor şi dacă nu se vor lua măsuri, va fi dificil de trecut peste impactul globalizării, se arată într-un articol al Cotidianul.ro. "Cifra tinerilor fără un loc de muncă este dramatică, de aproximativ 25 la sută. În Uniunea Europeană, ratele medii de şomaj au ajuns la 22,5 la sută, fiind destul de mari. În România este inacceptabil de mare rata şomajului în rândul tinerilor", a spus oficialul european. Directorul Direcţiei Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune a mai spus că, la nivelul Uniunii Europene, 7,5 milioane de tineri nu apar în statistici. "7,5 milioane de tineri nu sunt cuprinşi în sistemele de învăţământ, nu muncesc şi nici nu se instruiesc. Nu ştim ce fac. Costurile sunt uriaşe. Trebuie să fim serioşi, criza e serioasă şi continuă în UE. (...) Tinerii dispăruţi misterios din statistici trebuie aduşi înapoi, trebuie să aibă un loc de muncă", a precizat Kazatsay. El a atras atenţia că generaţiile viitoare nu vor fi calificate şi a precizat că speră ca România să folosească cele 220 de milioane de euro, alocate pentru sprijinirea tinerilor, pentru a asista cel puţin 300.000 de persoane.

Angajaţi cu diplomă, plătiţi la negru

La toate acestea se mai adaugă un semnal alarmant. Aproximativ un sfert (20% - 30%) dintre angajaţii la negru din România deţine diplome universitare. Acest fenomen mai este întâlnit, într-o proporţie apropiată, în Belgia, Cipru, Franţa, Grecia, Israel, Rusia, Ucraina şi Regatul Unit, potrivit raportului 'In From the Shadow: integrating Europe's informal labor ', publicat de Banca Mondială, potrivit Agerpres. "În Cehia, Ungaria, România şi Slovenia o parte mare a celor care muncesc la negru sunt angajaţi în activităţi de înaltă calificare, non-manuale. Pe de altă parte, în Italia, Portugalia şi Spania, o mare parte dintre muncitorii la negru sunt angajaţi în muncă manuală, de calificare scăzută", se arată în document.

 

Taxele mari provoacă munca la negru

Potrivit raportului, în România mişcarea şomerilor către munca la negru a fost mai mare şi mai rapidă decât cea spre munca legală. 'Taxele şi contribuţiile sociale sunt menţionate ca fiind motivaţii importante pentru a munci la negru" se arată în documentul citat. În între 30-35% dintre repondenţi au declarat că taxele sunt cel mai important motiv pentru a munci la negru. Aceasta mai arată că în Republica Cehă doar 3% din salariaţi au primit salariile în plic, în ultimele 12 luni, în Slovenia 5%, în Polonia şi Lituania 11%, în Letonia 17%, în timp ce în România 23% din subiecţi au recunoscut că au fost plătiţi la plic. "În România, angajaţii au primit aproximativ 70% din salariile lor în acest mod, în timp ce în alte ţări ponderea salariului nedeclarat ca un procent din total salariu era mult mai mic", se arată în studiu.