Avangarda, termen de sugestie militară, este un cuvânt îndrăgit de filologi, fiindcă, spre deosebire de istorici, de exemplu, scriitorii, prin operele lor de ficţiune, care de multe ori au fost confirmate de realitate, au capacitatea de a anticipa viitorul.

Săptămâna trecută, joi şi vineri, 21 şi 22 martie, sub egida Departamentului de limba engleză, Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea, a avut loc prima acţiune mai importantă de aniverare a jubileului, în înţeles etimologic, adică a 50 de ani de la reluarea învăţământului superior din Oradea, sub forma unui Institut pedagogic de 3 ani. Manifestarea la care ne referim este a treia ediţie a Conferinţei Internaţionale Text şi context cultural în lumea vorbitorilor de engleză, organizată de Facultatea de Litere din doi în doi ani. Dintre cei prezenţi la deschidere, prof. univ. dr. Sorin Curilă, preşedintele Senatului, şi prorectorul, prof. univ. dr. Sorin Şipoş, au ţinut şă rememoreze câteva lucruri care onorează Oradea ca centru universitar, actuala Universitate din Oradea şi, în cadrul ei, primatul Facultăţii de Litere. Astfel, primele facultăţi înfiinţate în 1963 au fost cele de Filologie şi Matematică-Fizică. Le-au urmat apoi, după un an, în 1964, Facultatea de Istorie-Geografie şi Educaţie fizică. Tradiţiile învăţământului superior orădean încep în negura Evului Mediu. Din 1508-1512, primul mare umanist de origine română, Nicolae Olahus, învaţă greaca şi latina la o şcoală capitulară din Oradea. Nu cu mult timp înainte, Matei Corvin, tot de origine română, frecventa des biblioteca de la biserica Sf. Ladislau din incinta Cetăţii, zidită din secolul XII, pentru a stăvili invaziile tătare. În 1788 ia fiinţă la Oradea Academia de Drept, transferată în 1934 la Cluj. Cu 23 de ani în urmă, imediat după Revoluţie, Universitatea din Oradea renaşte întocmai ca pasărea Phoenix din propria ei cenuşă, Facultatea de Litere, cu specializarea engleză, fiind din nou, printre primele reînfiinţate. Trebuie să recunoaştem că fără sprijinul Universităţii din Cluj, cel puţin Facultatea de Litere, poate şi altele, n-ar fi putut funcţiona. Clujenii ne-au ajutat, dar unii ne-au şi invidiat, iar alţii, ajunşi în funcţii de decizii înalte, ne-au neîndreptăţit. Universitatea din Cluj a avut ideea centralistă, neeuropeană a unui consorţiu din universităţile considerate centenare, care intezicea colaborarea şi concurenţa cu universităţile etichetate  mici, mărginaşe. Tot de la Cluj a pornit şi ideea, bună de data aceasta,  necesară, echitabilă şi europeană de ierarhizare a universităţilor şi a programelor de studiu, iniţiativă realizată prost, la comandă politică şi cu orgoliu universitar centenar, totalitarist. Noroc, că la contestarea în instanţă de către Universitatea din Suceava a Ordinului Ministerului de ierarhizare nedreaptă a universităţilor şi programelor de studiu, acest Ordin a fost revocat. De ani de zile, Universitatea din Oradea, din cauza unor invidii, prejudecăţi, vini, unele reale, altele inventate, răutăcioase, a suferit de subfinanţare de la bugetul de stat. Avem convingerea că echipa managerială de astăzi va şti să-şi apere interesele financiare legitime, locul şi rostul meritat în cadrul universităţilor  romăneşti.

De la reînfiinţarea ei, din 1990, Universitatea din Oradea funcţionează ca o instituţie de învăţământ superior de tip european, integrat, în care îşi au loc aproape toate domeniile de ştiinţă socio-umane, artistice, tehnice, juridice, medicale, agricole etc. Toate confesiunile, etniile, limbile şi culturile naţionalităţilor şi-au găsit loc şi o bună coabitare în Universitatea orădeană. Aici funcţionează şi o secţie de limba maghiară, care pregăteşte profesori pentru învăţământul primar şi preşcolar pentru elevii de etnie maghiară.

Azi, Universiatea din Oradea integrează în sine 15 facultăţi cu 52 domenii şi 108 specializări de licenţă, 41 domenii de masterat, cu 86 de specializări şi 10 domenii de doctorat. Numai Facultatea de Litere numără 600 de studenţi şi 41 de cadre didactice, organizaţi pe trei departamente: Limba şi literatura română, Limba engleză, Limba şi literatura franceză şi germană, cursuri de licenţă, masterat şi doctorat.

Revenind la manifestarea jubiliară care explică lunga, dar concentrata noastră evocare istorică, Conferinţa internaţională dedicată universului lingvistic englez evidenţiază diversitatea ariei curriculare din domeniul studiilor de anglistică de la Universiataea din Oradea: literatură engleză, literatură americană, studii culturale, studii de gen, film şi dramă, teoria şi practica traducerii, didactica limbii engleze. Conferinţa reia oarecum o mai veche preocupare a colocviilor româno-engleze, în parteneriat cu Consiliul Britanic, de lecturi din şi cu scriitori englezi contemporani, organizate de responsabila englezei de atunci, profesoara Ecaterina Hanţiu. Continuatorii de acum, decanul Teodor Mateoc, directorul de departament Dan Negruţ, toate cadrele didactice cinstesc, după o lege implacabilă a progresului, o veche şi prestigioasă tradiţie a învăţământului filologic orădean. La Conferinţa Internaţională din anul acesta şi-au anunţat perticiparea aproape 70 de specialişti din ţară şi străinătate: Anglia, Spania, Italia, Ungaria, Arabia Saudită, Lituania, Polonia. Comunicările ştiinţifice vor fi publicate într-un volum care vor asigura vizibilitate şi prestigiu internaţional facultăţii organizatoare. Este cea mai bună formă de a te face cunoscut, de a te impune în ţară şi străinătate. Evenimentul, consacrat aniversării a 50 de ani de învăţământ superior la Oradea şi organizat de  o facultate avangardistă, mi-a provocat un gând de  preţuire şi o mărturisire de suflet: lucrez la această universitate fără întrerupere de 47 de ani. Cunosc aproape toate cele 90 de universităţi de stat şi particulare din Romănia. Pe multe le-am evaluat oficial, pe altele le-am consiliat, dar nu dau Universitatea din Oradea pe nici una dintre ele. Sunt convins că tot mai mulţi tineri studioşi vor avea suficiente motive să-şi îndrepte paşii spre Universitatea noastră orădeană.