Beiuşul nostru istoric şi cultural a fost şi a rămas cunoscut prin cele patru târguri mari: de iarnă, în 16 februarie, de primăvară, în 4 mai, de vară, în 3 august, şi de toamnă, în 9 noiembrie, dar şi prin şcolile lui, în mod deosebit prin gimnaziul, liceul sau colegiul Naţional "Samuil Vulcan". Dreptul Beiuşului de a ţine cele patru târguri şi piaţ săptămânal joia a fost recunoscut printr-o diplomă din 5 iulie 1787 dată de împaratul luminat Iosif II.

Începutul şcolilor din Beiuş pentru români şi pentru toţi semenii lor l-a facut episcopul român unit Samuil Vulcan. Dar să vedem foarte pe scurt viaţa şi activitatea lui. Născut la Blaj-sat, după ultimele cercetări, în 11 octombrie 1760, Samuil Vulcan studiază la Blaj, Oradea şi Viena. După ce îndeplineşte diferite funcţii la seminariile teologice din Egger si Lwow, e numit canonic în capitlul român unit din Oradea de către episcopul Ignatie Darabant, care atrăsese în jurul său pe cei mai luminaţi oameni ai epocii: Samuil Micu, Gheoghe Şincai, Petru Maior ş.a. În 1791 se pregăteşte şi se semnează la Oradea actul "Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae" prin care se cereau pentru români străvechile drepturi cetaţeneşti de care fuseseră despuiaţi. Trăind la Oradea în această atmosferă, alături de Darabant, Samuil Vulcan devine una dintre cele mai proeminente personalităţi ale iluminismului românesc urmărind ridicarea naţiunii române în primul rând prin cultură. Ajungând episcop, în octombrie 1806, a elaborat predici, a tradus, a adaptat şi a scris lucrări cu caracter practic, vizând educarea morală, patriotică, sanitară şi civică a oamenilor de jos, într-un cuvânt luminarea maselor. Acţiunea cea mai nobilă care încununează activitatea de cărturar luminist a episcopului Samuil Vulcan este înfiinţarea, la 6 octombrie 1828, a gimnaziului din Beiuş, Educationi iuventutis huius provinciae (pentru educarea tineretului acestei provincii), mai întâi ca şi gymnasium minus cu 4 clase gramatices. La 5 februarie 1835, Samuil Vulcan semnează actul de completare a liceului la 6 clase, adăugând încă două humaniores -Rhetorica et Poetica-, ctitoria beiuşană a lui Vulcan ajungând acum gymnasium maius, funcţionând astfel pană în 1851. Clasa a V-a a fost introdusă în anul şcolar 1837-1838, iar clasa a VI-a abia în anul 1840-1841. La un an după moartea ctitorului, în 25 decembrie 1839. În anul şcolar 1851-1852 se va introduce clasa a VII-a, în anul 1852-1853 clasa a VIII-a (egală cu clasa a XII-a de azi). În vara anului 1853 se va susţine primul examen de bacalaureat. Limba de predare: în perioada 1828-1851 a fost limba latină, punându-se acentul cuvenit şi pe limba română. Prin aprobarea guvernului imperial din 8 iulie 1851 s-a introdus româna ca limbă de predare. În anul 1854, regimul habsburgic a impus ca majoritatea obiectelor să se predea în limba germană. În 1860, limba germană devenea obligatorie pentru predarea tuturor obiectelor. În clasele inferioare a continuat să se folosească limba română şi latină. În 1875, sub regimul dualist, a devenit obligatorie limba maghiară la toate clasele pentru obiectele istorie, geografie şi, evident, limba maghiară. La 23 noiembrie 1918, episcopul Demetriu Radu a decretat reintroducerea definitivă a limbii române ca limbă de predare. Hotărârea a fost comunicată în conferinţa corpului profesoral din 29 noiembrie 1918 de către profesorul Vasile Ştefanică, directorul de atunci al liceului. În cei 185 de ani de existenţă, în ctitoria lui Samuil Vulcan de la Beiuş au învăţat copiii ţăranilor din aproape toate ţinuturile româneşti, ajungând preoţi, notari, avocati, medici sau altfel de dregători.

În 5 octombrie 2013, Colegiul Naţional "Samuil Vulcan" sărbătoreşte 185 de ani de la înfiinţare. La această sărbătoare, conducerea liceului se poate mândri cu însemnate realizări: 53 de cadre didactice, dintre care 46 titulari şi 7 suplinitori, 36 cu gradul didactic I, 9 cu gradul II, 7 cu gradul definitiv si 1 debutant, 2 profesori cu doctorat şi un doctorand. Colegiul Naţional, "Samuil Vulcan" Beiuş are 31 de clase, din care 4 învăţământ gimnazial, 14 învăţământ liceal, ciclul inferior şi 13 ciclul superior. Din totalul de 843 de elevi înscrişi în anul şcolar 2012-2013 (106 elevi la gimnaziu şi 737 la liceu) au rămas la sfârşitul anului 840 elevi. Promovabilitatea la nivelul şcolii (în luna iunie) a fost de 97,56 %. Planul de şcolarizare la liceu s-a realizat 100%. Promovabilitatea la bacalaureat, în iunie, a fost 88,23%. Se desfăşoră proiectele internaţionale Comenius şi parteneriatul cu Karcag. S-au obţinut rezultate foarte bune la concursurile şcolare: 55 premii şi menţiuni. Activităţile educative se desfăşoară conform unui grafic, planificându-se şi activităţi personalizate cu sporită eficienţă educativă în care sunt implicati direct elevii şcolii: Simpozionul Internaţional Gustă ştiinţa, a V-a ediţie (sesiune de comunicări pentru cadre didactice şi concurs pentru elevi), care se va desfăşura şi anul acesta în 3 octombrie; Concursul Ctitoria lui Samuil Vulcan - istorie; Concursul Ioan Buşiţia - biologie; Memorialul Popa-Bota Gheorghe şi Memorialul Matei Francisc; EvSV, Eveniment Educaţional Vasile Ştefănică- fizică; Concursul de matematică Ştefan Musta; Activităţi dedicate zilelor şcolii şi vizitei partenerilor din cadrul proiectului Comenius, If I were you şi efectuarea unei mobilităţi în Lituania. Promovarea imaginii şcolii se realizează prin mass-media şi Internet. Activităţile desfăşurate sunt popularizate prin televiziunea locală şi puţin prin presa scrisă. Şcoala dispune de site şi de pagină facebook (actualizate în permanenţă). Considerăm că elevii noştri merituoşi, premiaţi la concursurile şcolare şi foştii elevi, studenţi la universităţile de prestigiu asigură cea mai bună promovare a calităţii şcolii noastre, dar ea se mândreşte cu vulcaniştii din toate generaţiile, ieri şi astăzi, personalităţi de seamă în ţară şi în străinătate, pe care îi aşteaptă cu drag la sărbătoarea din 5 octombrie 2013, precedată în 4 octombrie, ora 18.00, de şueta vulcaniştilor.

Prof. Teodor RIF