Cel mai important for la nivelul conducerii universităților va fi reprezentat încă cinci ani de Sorin Cîmpeanu, un fost ministru al Educației, acuzat de plagiat. Alături de el, printre vicepreședinți, a fost ales și rectorul Universității din Oradea, Constantin Bungău, care, în 2020, a reușit să-și păstreze funcția de rector, printr-o portiță legislativă lăsată deschisă de cei doi șefi, realeși la conducerea Consiliului Național al Rectorilor.

Au participat 65 de rectori și 18 s-au ales cu funcții. Cam asta ar putea fi concluzia lucrărilor Consiliului Național al Rectorilor (CNR), care au avut loc la Cluj-Napoca, pe 26 și 27 iulie 2024.

La eveniment au participat, pe lângă rectorii a 65 de universități românești, ministrul Educației, Ligia Deca, și reprezentanți ai unor instituții de profil, precum: ARACIS, CNCFIS, Ministerul Cercetării etc.

În cadrul lucrărilor, găzduite de UTCN Cluj-Napoca, fostul ministru al Educației, prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu, a fost reales în funcția de președinte al CNR. Deși a părăsit funcția de ministru al Educației în 2022, după ce a fost acuzat de Emilia Șercan că și-a însușit un caiet pentru studenți scris împreună cu profesorul său, ștergând numele acestuia și punând doar numele său în dreptul autorului, doar doi din cei 65 de rectori au votat împotriva sa.

Alături de el a mai fost ales, ca secretar general, rectorul Universităţii Naţionale de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica Bucureşti – Mihnea Costoiu și ca vicepreședinți, rectori ai mai multor consorții universitare. Constantin Bungău a fost ales vicepreședinte alături de rectorul Universității „Ştefan cel Mare” din Suceava - Mihai Dimian și al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia - Daniel Breaz, din partea Consorţiului Academica Plus.

„Votul pe care l-am primit din partea colegilor mei, rectori din toată țara, reprezintă o recunoaștere, la nivel național, a rezultatelor deosebite obținute de Universitatea din Oradea în ultimii ani”, a declarat Constantin Bungău.

 

Cîmpeanu și Costoiu au dat, Bungău a luat!

Constantin Bungău îi datorează secretarului Mihnea Costoiu și președintelui CNR, Sorin Cîmpeanu, portița prin care a reușit să rămână rector în urmă cu patru ani. În 2020, Constantin Bungău a profitat de o chichiță legislativă introdusă de ministrul delegat pentru învățământ superior, Mihnea Costoiu. Acesta a adăugat în lege termenul de mandate „complete” la numărul de mandate pe care le putea avea șeful unei universități. Pentru a putea fi ales în al treilea mandat, Bungău și-a dat demisia înainte de expirarea mandatului, apoi a participat la alegeri pentru că nu avea două mandate complete. Ulterior, Sorin Cîmpeanu (cel care, și cu votul lui Constantin Bungău, a fost ales președinte al CNR) a modificat Legea Educației în așa fel încât să nu mai conteze numărul de mandate, specificând că acestea pot fi stabilite în Carta universitară a fiecărei instituții.

Așa a reușit rectorul Universității din Oradea să își păstreze funcția: Cîmpeanu și Costoiu au dat, el a luat.