De 25 de ani sistemul de învățământ din România se zbate în incertitudini și căutări, pentru a-și găsi cadența și eficiența adaptată la o societate modernă, democratică.

Preambul

Această situație de permanent provizorat, rezidă din lipsa unei strategii în domeniu pe termen lung și mediu, care să stea la bază unei legi a educației, unitare, care să încorporeze tradiția învățământului românesc cu metode de succes din alte țări și care să răspundă așteptărilor societății românești. Din păcate, la bâjbâiala factorilor de decizie, învățământul se conduce după tot felul de ordonanțe și amendamente care perpetuează haosul și ineficiența în educație. Exemplu elocvent este Legea Educației Naționale din 2011, care pentru a se alinia la învățământul european a preluat forme de organizare a învățământului străine de tradiția și specificul românesc, care s-au dovedit falimentare. Așa a apărut Ordonanța 117/2013, prin care se revine la vechea organizare a învățământului preuniversitar: cu cinci clase ciclul primar, patru gimnazial și patru liceal. Învățământul profesional, început după clasa a IX-a, s-a dovedit neviabil, întâmpinând mari dificultăți. După un an de liceu, le era greu elevilor să treacă la profesională. Urmarea: abandonul școlar.

Dezbatere

Toate aceste modificări precum și noua orientare spre un învățământ profesional care să aibă ca deviză vechiul proverb românesc "meseria brățară de aur" au fost dezbătute duminică, 26 ianuarie, la Vadu Crișului, cu participarea factorilor de decizie din MEN, precum și a celor care implementează legea educației în școli. Ineditul consfătuirii l-a reprezentat întâlnirea la vedere a reprezentantei Ministerului Educației,  ministru secretar de stat pentru învățământ preuniversitar, Vasilica Ștefania Duminică, a parlamentarilor Cristian Bodea și Florica Cherecheș, membră în comisia de învățământ din Camera Deputaților, a președintelui Consiliului Județean, Cornel Popa și nu în ultimul rând a prof. Daniel Negrean, inspector școlar general. Partenerii de dezbateri au fost directorii de școli din sectorul Aleșd împreună cu primarii din aceste localități, preoți, medici, factori de care depind destinele comunităților. Unicitatea unei astfel de întâlniri, a cărei inițiativă  reușită a fost a d-nei prof. Alina Buzle director de la Liceul Teoretic "Constantin Șerban", cu sprijinul substanțial al d-lui prof. Florin Mălai, director la Colegiul Tehnic nr. 1 din Vadu Crișului, și a primarului Dorel Cosma. Cadrul neprotocolar și prietenesc al dezbaterii a contribuit la schimburi de idei, de fapte, propunându-se soluții. În prima parte moderată de inspectorul general  Daniel Negrean s-au prezentat modificările și conținutul ordonanței, ca bază de discuții. Secretarul de stat Ștefania Duminică a abordat principalele probleme cu care se confruntă învățământul preuniversitar și a propus modalități de rezolvare, printre care alcătuirea de proiecte pe fonduri structurale care să suplinească insuficiența fondurilor necesare venite de la bugetul statului. Parlamentarul Florica Cherecheș, cu experienţă în domeniul pregătirii elevilor prin școala profesională, a punctat necesitatea organizării și funcționării acestora în sistem dual, în parteneriat cu agenți economici și primării. Numai prin acest "triumvirat" învățământul profesional se reinventează, se dezvoltă și răspunde necesităților actuale. Accent deosebit trebuie pus pe motivarea elevilor și mai ales a părinților, arătând că elevii beneficiază de sprijin financiar din partea statului (200 lei) și a agentului economic (200 lei), care după absolvire le asigură locuri de muncă. La discuții au luat cuvântul: prof. Vasile Valeria, dir, la CT "Alexandru Roman" din Aleșd, Gaboraș Alexandru, dir. la Liceul Teoretic din Bratca, Alina Buzle, dir. la Liceul Teoretic "Constantin Șerban" din Aleșd, Florin Mălai. dir. la Colegiul Tehnic nr. 1 din Vadu Crișului, Dorel Cosma, primar la Vadu Crișului, Adrian Mateaș, primarul comunei Bratca. Principalele probleme abordate s-au referit la: investiții pentru terminarea construcțiilor școlare, înființarea, acolo unde sunt condiții, a școlilor profesionale, necesitatea unor microbuze școlare de mare capacitate, funcționarea unor clase cu efective mici pentru minorități, cornul și laptele.