Munca la catedră poate deveni într-o secundă pentru unii dascăli doar un vis, care, după ce a devenit în sfârşit realitate, se destramă. Singura şansă a acestora este de a accepta un post în mediul rural sau de a preda pe o catedră mozaic, care nu are nici în clin nici în mânecă cu studiile acestora. "Nu vor exista şomeri între profesori" Aproximativ 82 de cadre didactice au intrat în restrângere de activitate din cauza scăderii natalităţii şi, desigur, a migrării copiilor de la sat la oraş sau chiar la o altă şcoală din acelaşi mediu, însă cu performanţe şcolare mai ridicate. Însă, din păcate, scăderea numărului de clase în mediul urban nu a dus la creşterea numărului acestora în mediul rural şi nici la înfiinţarea unor catedre noi pentru dascăli, pentru că, în comune şi sate, mai este folosit sistemul comasării claselor (cls. I cu a III-a şi a II-a cu a IV-a). Înscrierea la liceu a celor 7.226 de absolvenţi ai claselor a VIII-a a mai scos la iveală alte catedre descoperite, pentru că nu a putut fi acoperit efectivul de 25 de elevi necesari pentru înfiinţarea unei clase. Astfel, un profesor ajunge să predea pe o catedră mozaic, asta în cazul în care nu a reuşit să obţină un post în domeniu doar pentru un an de zile. Timp de câteva luni, acesta poate să fie liniştit, însă stresul şi nopţile nedormite se vor instala cu repeziciune o dată cu începerea noului an şcolar, când va fi iar nevoit să colinde coridoarele inspectoratului pentru un post. Conform informaţiilor primite de la ISJ, până în prezent s-au rezolvat aproape toate cazurile, profesorii fiind numiţi ori pe catedre rezervate, ori pe posturi de suplinitori, iar în cel mai rău caz li s-a oferit ore în alte specialităţi. Este greu de imaginat cum un profesor de fizică, spre exemplu, va putea face faţă unor ore de desen sau muzică, materii cu care nu s-a întâlnit în anii studenţiei. "Rezolvarea cazurilor de restrângere de activitate a fost o prioritate pentru noi. În măsura în care am avut posturi, am încercat să le rezolvăm. Ca în fiecare an, toate situaţiile de acest gen vor fi soluţionate, astfel încât să nu existe şomeri între profesori", ne-a declarat inspectorul Gheorghe Troie. Concurenţa între şcoli, în folosul educaţiei Starea degradantă a multor unităţi de învăţământ care nu au primit şi, probabil, nici nu vor primi autorizaţie de funcţionare este o altă cauză care contribuie decisiv la scăderea numărului de posturi din învăţământul preuniversitar şi, implicit, la micşorarea numărului de posturi şi eliberarea de pe funcţii a unor cadre didactice. O altă cauză care accentuează fenomenul restrângerilor de activitate este migrarea elevilor spre unităţile de învăţământ mai bune. În astfel de situaţii se găsesc şcolile din Cadea, Bucuroaia, Mădăras, unde elevii au optat pentru o altă instituţie. Cu toate acestea, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean nu are nimic împotriva migrării elevilor spre şcolile mai bune, chiar în afara localităţilor de reşedinţă. "Migrarea elevilor este favorabilă creşterii nivelului de instruire în rândul elevilor. Este normal ca părinţii să-şi înscrie copiii la şcoli care înregistrează performanţe şcolare şi dau randament", a declarat Ioan Chelemen, inspectorul general al ISJ Bihor.