Două noi teze de doctorat susţinute public - Şcoala Doctorală în Istorie are noi doctori

 „Reforma agrară din 1921. O istorie a agriculturii în judeţul Arad (1918-1941)", avându-l ca autor pe Marius-Răzvan Meszar, ar putea să devină, în contextul numeroaselor şi controversatelor procese de retrocedare, o bază de documentare atât pentru magistraţii instanţelor de judecată, care instrumentează aceste cauze, cât şi pentru politicienii români şi alte instituţii ale statului care aplică principiul „Restitutio in integrum", în defavoarea statului român. Lucrarea de doctorat se doreşte a fi un studiu de caz referitor la aplicarea acestei reformei agrare din 1921 la graniţa vestică a statului naţional unitar. „Reforma agrară din 1921 a implicat două componente procedurale complexe datorită dimensiunii şi implicaţiilor economico-sociale: exproprierea marii proprietăţi funciare şi împroprietărirea ţăranilor cu pământ", a precizat Marius Meszar. Acesta subliniează faptul că marii proprietari au fost despăgubiţi la acea dată, în mod judicios, iar în actualul context politic, revendicările lor pot fi puse sub semnul întrebării. „Noii împroprietăriţi, majoritatea ţărani români, erau săraci, motiv pentru care ei nu s-au prezentat să-şi întabuleze noile proprietăţi în CF. Deşi despăgubiţi de statul român, urmaşii vechilor grofi unguri vin acum să revendice aceste terenuri", a remarcat coordonatorul tezei, prof. univ dr. Mihai D. Drecin, fenomenul revendicărilor masive ale vechilor grofi din Transilvania. Lucrarea care reuneşte peste 367 de pagini s-a bucurat de aprecierea generală a comisiei doctorale, formată din prof. univ. dr. Maria Mureşan, A.S.E. Bucureşti, prof. univ. dr. Corneliu Pădurean, Universitatea „Aurel Vlaicu" Arad, conf. univ. dr. Gabriel Moisa, Universitatea din Oradea, avându-l ca preşedinte pe Ioan Horga, decanul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării. În urma deliberării comisiei, lui Marius-Răzvan Meszar i s-a conferit titlul de doctor, lucrarea sa primind calificativul „Excelent".

O abordare cu implicaţii europene

Cea de-a doua susţinere publică l-a avut ca protagonist pe preotul Ioan-Alexandru Mizgan, de la Biserica Sfântul Apostol Andrei din Oradea. Lucrarea sa „Cruciada a patra (1202-1204) şi urmările ei în Imperiul Bizantin şi lumea românească" este o abordare nouă în istoriografia europeană, cu impact major în scrierile ecleziastice româneşti. „Scopul nostru a fost acela de a arăta că cea de-a patra cruciadă predicată de papa Inocențiu al III-lea s-a îndepărtat de la țelul primordial de eliberare a Țării Sfinte după cucerirea Constantinopolului, latinii vor intra în conflict și cu româno-bulgarii din Balcani, conduși de dinastia Asăneștilor. Am prezentat importante mărturii din Historia lui Nicetas Choniates, care ne oferă aspecte legate de răscoala Asăneștilor şi întemeierea imperiului lor, precum şi despre rolul românilor jucat în întemeierea celui de-al doilea ţarat bulgar", a remarcat Ioan-Alexandru Mizgan. Lucrarea a fost realizată sub îndrumarea prof. univ. dr. Sever Dumitraşcu şi s-a bucurat de aprecierea academicianului Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai". De asemenea, din comisia de susţinere a mai făcut parte conf. univ. dr. Şerban Turcuş, Universitatea „Babeş-Bolyai", respectiv prof. univ. dr. Sorin Şipoş, prorectorul Universităţii din Oradea, iar preşedintele comisiei a fost Florin Sfrengeu, şeful Departamentului de Istorie. „Lucrarea se încadrează în durata lungă a istoriei, aducând în prim plan consecinţele în plan spiritual ale unei astfel de acţiuni", a subliniat prof. univ. dr. Sorin Şipoş. Evenimentul a fost onorat cu prezenţa de episcopul greco-catolic de Oradea, PS Virgil Bercea, care a remarcat necesitatea unei astfel de cercetări în discursul istoriografic şi ecleziastic mondial. Părintelui Ioan Alexandru Mizgan i s-a conferit titulul de doctor în Istorie, lucrarea sa primind calificativul „Excelent".