O analiză realizată de Inspectoratul Școlar Județean Bihor, după susținerea examenelor naționale, arată, și anul acesta, o discrepanță între rezultatele obținute de elevii din mediul urban și cei din mediu rural dar și diferențe semnificative între notele obținute în timpul anilor de școală și mediile de la bacalaureat sau evaluare națională.

În aproape zece la sută dintre școlile din județ procentul de promovabilitate la Evaluare este zero, în timp ce, în mai multe situații, absolvenți de liceu care au obținut la evaluarea competențelor la limba română calificativul „experimentat”, la proba scrisă la Bacalaureat au fost notați cu 4 sau 5.

Anul acesta, în Bihor, la examenul de Bacalaureat au fost înscriși 2860 de candidați, 2479 fiind din seria curentă. Dintre ei, 2798 au participat iar 409 nu au susținut examenul. Rata de promovare a fost de 78.88% iar raportată la seria curentă, de 84.55%. Candidații de etnie maghiară, 476 la număr, au promovat în proporție de 67,1%, notele fiind influențate de programa și subiectele diferite. Analiza efectuată la nivelul IȘJ Bihor arată că rezultatele la simulări au fost mai slabe.

„Rezultatele la simulări au fost mai slabe decât la examenul de Bacalaureat. Consider că simulările sunt binevenite și, începând cu anul școlar următor, doresc să organizăm și o simulare la nivelul județului Bihor, undeva până în decembrie, ca să putem să evaluăm mai repede starea de fapt. Simulările reprezintă un semnal de alarmă, atât pentru elevi cât și pentru părinți și profesori”, a declarat șeful ISJ Bihor, prof. Alin Serafim Ștefănuț. Inspectoratul Școlar a prezentat mai multe situații, ca studiu de caz, în ceea ce privește examenul de Bacalaureat. În prima situație, la Colegiul Tehnic „Alexandru Roman” din Aleșd, la finalul liceului, au participat la Bac 92 de absolvenți. Unul dintre ei, absolvent de filologie, a fost notat la evaluarea competențelor, la română, cu calificativul „utilizator experimentat”, ceea ce, în notă, ar însemna 9 sau 10. La proba scrisă la Limba și literatura română, același candidați a fost notat cu 5.30. Nota de 5.30 la română a fost obținută după ce, același elev, a fost notat la proba de la Evaluarea Națională, cu 5.65, tot la română. În această situație sunt mai mulți elevi, a căror note obținute la evaluare și bacalaureat, cel puțin la proba de Limba română, nu arată niciun progres.

„Durerea mea cea mai mare este că acești elevi, la profilul filologie, au patru, cinci ore de română pe săptămână”, a subliniat inspectorul general, precizând că vor fi analizate aceste aspecte împreună cu directorii de școli, în vederea adaptării metodelor de predare astfel încât elevii să obțină cel puțin note de 6 la română. O situație similară a fost constatată și la Colegiul Național „Samuil Vulcan” din Beiuș, instituție cu o prezență la Bacalaureat de 118 elevi și o rată de promovare bună, de 91,53%. Notele la română sunt însă mult diferite. La evaluarea competențelor se observă că aproape toți candidații au obținut „utilizator experimentat”, iar la proba scrisă unii au fost notați cu 4.35 sau 4.95. Explicația, protrivit conducerii ISJ Bihor, este că evaluarea competențelor este făcută de profesorul de la clasă și încă un cadru didactic. „Ar trebui să fie mai atenți colegii noștri cu evaluarea la clasă”, le transmite inspectorul șef.

O altă situație intrată în atenția ISJ este la Liceul Tehnologic nr. 1 din Popești, acolo unde, din 27 de candidați, au promovat 15, dar la proba Istorie, au obținut, toți, note între 3.75 și 4.85. „Trebuie văzut ce se întâmplă la clasa de istorie”, a subliniat Alin Ștefănuț. Alte situații considerate „anormale” de ISJ Bihor sunt cele ale unor școli cu medii de admitere foarte mici. „La Teodor Neș, în Salonta, 2.40 este ultima medie de admitere la mate-info. Ce performanță se poate face? Va trebui făcută o analiză la nivelul Unității Administrativ Teritoriale, pentru că astfel de clase nu se justifică. La Liceul Teoretic nr 1 Bratca, la Științe sociale a fost, anul trecut, 2.70 ultima medie. Am avut anul acesta presiuni să dăm încă o clasă de teoretic la Bratca, dar am refuzat. Singurul argument al celor din Bratca a fost de ordin cantitativ, că au elevi mulți”, a mai spus Alin Ștefănuț, adăugând că, la Bratca a rămas o singură clasă, cu ultima medie de admitere 4.90. Inspectorul șef consideră că este necesară o analiză pertinentă la nivelul școlilor și la nivelul autorităților locale din mediul rural, dar și că este necesar ca învățământul tehnic și profesional să fie mai promovat.

„Profilul teoretic pregătește elevii pentru studii superioare. Pe piața muncii, ce șanse are un elev care termină un profil teoretic cu 6? Există o reticență a părinților pentru învățământul profesional, dar și o temere a unor cadre didactice, cum ar fi restrângerea de activitate sau pierderea locului de muncă”, a mai precizat inspectorul șef.

 

„Un top care nu ne face cinste”

În ceea ce privește examenul de Evaluare Națională, la fel ca anii trecuți, se menține discrepanța dintre mediul urban și cel rural. În plus, Bihorul este pe locul cinci în topul județelor în ceea ce privește numărul elevilor care termină clasa a VIII-a dar nu participă la evaluare, „un top care nu ne face cinste”, potrivit inspectorului șef. Mediile obținute de elevii din mediul rural sunt, cele mai multe, între 4 și 7, iar mediile din urban sunt, majoritatea, între 7 și 9, o diferență care se menține de la un an la altul. În schimb, mediile de absolvire din rural, nu se mai regăsesc în notele de la examen, ceea ce denotă o prea mare indulgență a profesorilor de la clasă. În ceea ce privește situația elevilor care nu participă la Evaluare, 307 au declarat că sunt înscriși la școli profesionale, 60 au rămas repetenți iar 65 au declarat că nu continuă studiile, deși, în România, învățământul este obligatoriu până la finalul clasei a -X-a. Dintre 147 de școli unde s-a susținut Evaluarea Națională, în Bihor, 15 au reușit „performanța” de a avea rata de promovabilitate 0, printre aceste instituții numărându-se și unele incluse în Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar. Programul, spun reprezentanții ISJ Bihor, a reușit să aducă și să mențină copii la școală, dar, deocamdată, nu se observă rezultate notabile în ceea ce privește performanța școlară a acestora. Copii, cei mai mulți provenind din grupuri vulnerabile, reușesc să meargă la școală, dar sunt total dezinteresați, considerând clasa a VIII-a ultima etapă din pregătirea lor. Există o excepție, la Vârciorog, acolo unde după implementarea PNRAS s-au constatat rezultate mai bune, în condițiile în care copii din comunitățile respective se pregătesc pentru examene doar la școală, de cele mai multe ori, procesul educațional nefiind continuat nici măcar în familie. Concluzia analizei efectuate de ISJ Bihor, potrivit inspectorului general, este că învățământul din Bihor este unul cu „lumini și umbre”, existând, pe de o parte, rezultatele bune și foarte bune obținute de elevii din urban, din Oradea în special, atât la examene cât și la olimpiade și competiții școlare, iar de cealaltă parte, rezultatele slabe ale copiilor proveniți din rural, mulți dintre ei din familii și comunități vulnerabile, către care, până acum, statul, cu toate programele sale, nu a reușit să găsească drumul. Rezultatele vor fi analizate cu directorii unităților de învățământ și inspectorii de specialitate, dar și cu autoritățile locale.