Deși în Oradea ne-am obișnuit cu proiectele europene, există unele capabile să consolideze școlile nu doar la exterior, ci și la interior, schimbând destinul tinerei generații. Unul dintre aceste proiecte se desfășoară la Colegiul Național „Mihai Eminescu” și vizează transformări multidimensionale, care includ atât profesorii și elevii, cât și managementul instituției.  

De mai bine de trei luni, la Colegiul Național „Mihai Eminescu” se desfășoară un proiect european care va schimba fața școlii. Intitulat „EMISmartEdu - Pilotăm VIITORUL la Eminescu”, proiectul este finanțat prin PNRR și va implica în jur de 1.300 de elevi și peste 100 de cadre didactice.
„Suntem singurul Colegiu Național din Bihor care a obținut statutul de școală-pilot cu finanțare pentru susținerea unor intervenții educaționale  inovative. Punctajul obținut la evaluare a fost unul foarte bun: 92,5 puncte, al patrulea punctaj pe țară. A fost îmbucurător, deoarece era prima dată când aplicam pentru un astfel proiect în educație. Nu am avut resurse umane specializate pentru a scrie un astfel de proiect, dar ne-am apucat de treabă, folosind ghidul aplicantului. Ne-a ajutat și faptul că școala noastră face parte din Alianța Colegiilor Centenare pentru că am întâlnit acolo directori care pilotau deja, de ani de zile, diverse activități. Aceștia ne-au încurajat și am discutat despre ideile pe care alianța, conform statutului ei, le-ar putea pilota prin activități concrete în școli”, spune Livia Muntean, directoarea Colegiul Național „Mihai Eminescu”, care recunoaște că proiectul îi este foarte drag pentru că „vizează transformări multidimensionale care includ profesorii, elevii și managementul instituției.
O abordare birocratică a managementului a fost percepută mereu ca sufocantă. Ne-am pus întrebarea, „ce am putea face pentru a degreva profesorii de activități care nu au legătură cu activitatea didactică la clasă sau cu cea extracurriculară?”, „cum am putea moderniza și digitaliza procesul de management?”, iar răspunsul a fost introducerea unei platforme de management integrat care să includă și catalogul electronic. Comunicarea cu părintele, comunicarea echipei manageriale cu profesorii și oferirea unor date suport pentru luarea de măsuri administrative sunt avantaje ale acestui instrument. Când ai acolo înregistrarea absențelor, notelor, tipurilor de evaluări pe care le-au făcut profesorii la clasă (proiect, ascultare orală, test, activitate interdisciplinară) poți să ai informații mai relevante legate de activitatea didactică. Catalogul electronic a fost bine primit de părinți, nu neapărat de copii. Părinții chiar și-au dorit un astfel de catalog electronic, iar finanțarea a fost oportună”, explică directoarea. 

Mai mult timp pentru BAC și pentru admiterea la facultate

A doua direcție a vizat elevii, în special pe cei din anii terminali. Aceștia reclamau că programa este foarte încărcată, că sunt prea multe disciplinele din planul cadru, ceea ce le îngreuna pregătirea pentru accesul la o universitate. O mare parte din elevi aleg să învețe la ce e nevoie și absentează pentru a se putea pregăti. Conform directoarei, în țară sunt colegii care au aplicat două formule de organizare a programul școlar: prezența în format fizic la școală doar la disciplinele de BAC, celelalte urmând să le parcurgă asincron, și organizarea modulară a disciplinelor. Adică au optat pentru a nu studia o oră de istorie pe săptămână la Matematică Informatică, ci, în modulele 1 și 2, să facă două ore de Istorie pe săptămână, astfel încât în primele două module să fie încheiată disciplina Istorie. Ținta a fost ca în fiecare modul elevii să nu aibă mai mult de 7-8 discipline la care să se pregătească. Un exemplu pentru acest al doilea model este Colegiul „Gheorghe Șincai” din București.     
„Plecând de la aceste exemple, am propus ca, după simularea din 24-28 martie, ultimele 9 săptămâni de școală pentru clasa a XII-a să se desfășoare cu prezență fizică doar la disciplinele din care elevii dau examenul de bacalaureat, iar celelalte să se desfășoare on-line, asincron. În orarul copilului există 7 ore în fiecare zi, să spunem, dar va fi prezent la școală pentru Română și Istorie (cei de la Filologie), iar celelalte ore se desfășoară on-line asincron. Adică, atunci când vor ajunge acasă vor găsi, postat de profesorul de religie, de exemplu, o mică sarcină de lucru, o activitate, pe care să o rezolve într-o perioadă rezonabilă de timp, astfel încât mai multe activități să poată fi evaluate și să se concretizeze într-o notă care să fie trecută în catalog. Am stabilit ca, până pe 31 martie, la toate disciplinele să se încheie predarea conținuturilor, astfel încât ultimele 9 săptămâni de școală, din care două sunt vacanță, să fie alocate activităților de consolidare și de evaluare. Ne-am propus ca, cel puțin parțial, aceste activități să poată fi organizate și sub forma unor proiecte interdisciplinare. De exemplu, la Istorie, elevii pot face un proiect în engleză în care să abordeze politica externă a României în secolul XX, plecând de la câteva repere pe care să le oferim. Acest proiect poate constitui suport pentru evaluare atât la Engleză, cât și la Istorie. Ideea a fost foarte bine primită, atât de părinți, cât și de copii, în discuțiile pe care le-am avut, conform proiectului. El a trebuit aprobat, obligatoriu, de Consiliul de Administrație al Școlii. Nici consultarea colegilor nu a fost opțională pentru că de angajamentul lor depinde succesul proiectului”, a explicat directoarea Livia Muntean.

Sprijin țintit pentru elevii de la secția maghiară

Copiii care studiază la secția maghiară vor primi și ei sprijin la disciplinele Limba română și Matematică. Pe lângă pregătirile suplimentare desfășurate cu toată clasa, elevii care au performanțe sub nota 6 la cele două discipline vor beneficia de un sprijin adaptat nevoilor lor, adică activități remediale de câte două ore pe săptămână, derulate de alți profesori decât cei care le predau la clasă. 
„Sperăm să îmbunătățim, în acest fel, procentul de promovabilitate la Bacalaureat a elevilor de la secția maghiară”, mai spune directoarea.
Proiectul vizează și participarea tuturor profesorilor la programe de formare în vederea adoptării și aplicării unor metode moderne, interdisciplinare de predare-învățare-evaluare, dezvoltarea competențelor de a utiliza tehnologii digitale și, pentru cel puțin 10 profesori, programele de formare vor viza  adaptarea la nevoile speciale ale elevilor cu CES.
Proiectul a început în decembrie 2024 și trebuie să se încheie în martie 2026, dar există și posibilitatea să fie prelungit până în septembrie. Valoarea totală a finanțării este de puțin peste 993 de mii de lei, din care aproape 43 de mii de lei TVA.
La Colegiul Național „Mihai Eminescu” se desfășoară, în paralel, mai multe tipuri de proiecte. 
„Ca inițiatori și coordonatori, avem în derulare două tipuri de proiecte Erasmus+ pentru care am obținut acreditarea Erasmus. Aceasta înseamnă că, în următorii patru ani, putem derula, pe o procedură simplificată, activități educative cu alte școli din UE, pe două direcții: educație școlară și formarea profesională a elevilor. Aceasta din urmă este destinată elevilor de la Matematică-Informatică. Acest lucru înseamnă că, timp de patru ani, vom oferi elevilor stagii de practică pentru a învăța cum se corelează teoria deprinsă în școală cu necesitățile concrete dintr-o firmă IT. În ianuarie, 20 de elevi de la noi au petrecut deja două săptămâni la Malaga, în Spania, unde au lucrat alături de specialiști, explorând domeniul programării realității virtuale. Urmează să mergem în Germania, la Hamburg și în Letonia, pentru activități de educație școlară. Scopul acestora este exersarea comunicării într-o limbă de circulație internațională și întărirea solidarității din perspectiva cetățeanului european”, a povestit directoarea Colegiului.
A doua categorie de proiecte în care este implicată școala sunt cele de tip Jean Monnet, care se desfășoară în Colegiu, la orele de istorie, filosofie, educație socială, limbi moderne, și are ca scop înțelegerea a ceea ce înseamnă funcționalitatea Uniunii Europene: instituții, fundamente, perspective. În cadrul unuia dintre acestea va fi efectuată și o vizită la Bruxelles pentru ca elevii să cunoască concret care sunt instituțiile UE, cum și de cine este România reprezentată, cum se desfășoară o zi din viața unui parlamentar european etc.