Strategia naţională de Cercetare şi Inovare 2014-2020 prezentată la Oradea - Soluţii pentru bunăstarea românilor
Cadrele universitare din Oradea au aflat ieri care sunt principalele domenii de cercetare necesare pentru evoluţia României la o poziţie de lider internaţional.
Universitatea din Oradea a găzduit ieri conferinţa "Elemente de specializare inteligentă şi strategia de cercetare-dezvoltare 2014 - 2020" susţinută de prof. univ. dr. Adrian Curaj, director general al Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). Aşa cum explică directorul, viziunea de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (CDI) pentru anul 2020 este o ţară competitivă la nivel regional şi global, care generează bunăstare pentru români. "România poate fi lider şi trebuie să se gândească la o poziţie de lider internaţional", a precizat Adrian Curaj. Pentru a-şi îndeplini acest target, România are nevoie de un ecosistem de inovare, dezvoltat suficient de puternic, încât inovarea să devină un stil de viaţă pentru societate. Primul pas pentru un astfel de rezultat, aşa cum rezultă din strategia prezentată, este asigurarea de către stat a resurselor financiare necesare, care ar trebui să aibă o valoare de cel puţin 1% din PIB. În viziunea profesorului universitar un rol aparte în cercetare ar trebui să-l aibă tinerii. "Dacă am putea accesa fonduri de risc, mai mulţi tineri şi-ar putea pune în practică ideile. Tinerii trebuie să fie mobilizaţi şi mişcaţi pentru a aduce rezultate", a declarat Curaj. De asemenea, la nivel naţional ar trebui să existe un set de priorităţi strategice în mai multe domenii şi ar trebui să existe predictibilitate prin reguli clare şi prin repere de excelenţă internaţionale. Problema predictibilităţii a fost, de altfel, semnalată şi de universitarii orădeni, care au explicat că birocraţia şi faptul că fondurile alocate unui proiect de cercetare nu sunt niciodată sigure ridică cele mai multe piedici în procesul de cercetare. Alte aspecte importante subliniate în strategia de dezvoltare sunt credibilizarea parteneriatului public-privat, dar şi mărirea bazei de resurse umane activă în cercetare, care ar trebui să ajungă la media Uniunii Europene. Viziunea CDI mai stabileşte că firmele trebuie să devină actorii cheie ai inovării, cercetarea trebuie să însemne o oportunitate pentru oamenii capabili şi că sunt necesare programe de cercetare pe termen lung, integrate în parteneriate internaţionale. Domeniile principale care ar trebui să aibă prioritate conform strategiei sunt: Transporturile, Socio-Economia, Spaţiul, Sistemele Inteligente, Securitatea, Materialele, Mediul, Ştiinţa Medicamentului, ICT, Biotehnologia, Sănătatea, Energia şi domeniul Agroalimentar. La ora actuală, Universitatea din Oradea are proiecte de cercetare concentrate pe domeniile: sănătate, fizică nucleară, matematică şi ICT.
Andreea COSTEA
“Cercetarea în România a fost şi este marginalizată, nemediatizată dar mai ales nefinanţată corespunzator mai ales în ultimii ani. În urmă cu câteva luni, publicaţia ştiinţifică Nature, prezenta un amplu articol referitor la situaţia cercetării şi schimbările petrecute în acest domeniu în ultimii ani, Cercetarea românească este în derivă – Romanian science in free fall. Consider că şi în acest domeniu nu există viziune dar mai ales voinţă politică din partea decidenţilor abilitaţi, vezi Ministerul Cercetării şi Ministerul Educaţiei, astfel cercetarea la vârf nu este şi nici nu a fost o prioritate naţională a guvernaţilor care s-au succedat la conducerea ţării. Apariţia Ministerului Cercetării nu a dus decât la reduceri drastice a bugetului de bază al cercetării româneşti, blocând astfel granturile de cercetare deja evaluate şi demarate în anii anteriori. În primăvara anului trecut a fost lansată şi o petiţie semnată de peste 900 de cercetători şi profesori români, premierului Victor Ponta, prin care se cerea ca bugetul cercetării şi alocaţiile pe proiecte să revina la formele iniţiale pe bază de performanţă şi în competiţie deschisă, inclusiv demiterea în bloc a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice. De peste două decenii cercetarea românească este stopată şi nefinaţată corespunzător, aceasta se zbate între mediocritate şi excelenţă iar competenţa şi meritocraţia academică este mai mult decât marginalizată. Fără un buget adecvat, fără sprijin din partea decidenţilor politici, cercetarea românească se zbate între promisiuni şi pretenţii, cercetătorii privind cu scepticism situaţia la care s-a ajuns. Aduc în discuţie cazul de la Cluj, unde o echipă de tineri specialişti, entuziaşti dar mai ales dedicaţi muncii lor, condusă de domnul conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu, este nevoită să întrerupă o cercetare de top, din cauza lipsei fondurilor necesare. Mass-media a prezentat cazul domnului profesor, însă până în prezent rezultatele se lasă aşteptate. Echipa de la Cluj, din cadrul Facultăţii de Chimie a Universităţii Babeş Bolyai, vine cu o ideea demnă de secolul XXI, şi anume crearea sângelui artificial dintr-o proteină marină”, se arata in inceputul petitie care poate fi votata aici.
UBB are o platforma de crowdfunding - http://crowdfunding.alumni.ubbcluj.ro/. ... este cel mai corect, ca prin UBB Cluj sa se desfasoare aceast ajutor pt UN PROIECT ...See More