La sfârşitul lunii trecute, între 24 şi 26 aprilie, a avut loc tradiţionala aplicaţie de teren a studenţilor din anul III, specializarea Ingineria Sistemelor Biotehnice şi Ecologice, Facultatea de Protecţia Mediului, "Mediul în Munţii Apuseni", aflată la a XIII-a ediţie.

Iniţiată de prof. dr. ing. Nicu Cornel Sabău şi conf. dr. ing. Radu Brejea în anul 2001, având ca principal obiectiv situaţia creată la Roşia Montană şi poluarea factorilor de mediu din bazinul hidrografic al râului Arieş, aplicaţia de teren din acest an, desfăşurată pe un traseu inedit, a vizat Muzeul Aurului de la Brad, Cariera pentru exploatarea minereului de cupru de la Roşia Poieni, Cariera de exploatare a minereului aurifer şi galeriile romane de la Roşia Montană, fosta întreprindere pentru prelucrarea minereului de cupru de la Zlatna, iazul de decantare de la Fânaţe, situl "Natura 2000", Sărăturile Ocna Veche de la Turda, Gheţarul de la Scărişoara, Groapa Ruginoasă din Parcul Natural Apuseni şi Cetatea Unirii din Alba Iulia.

"Şi în acest an, aplicaţia s-a bucurat de mare succes în rândul studenţilor, care au manifestat un interes deosebit pentru cunoaşterea problemelor poluării, protecţiei şi reconstrucţiei ecologice a perimetrelor afectate. Prezenta aplicație va lărgi orizontul de cunoaștere asupra problemelor actuale de mediu, iar cei implicați și-au adăugat la cunoștințele dobândite până în prezent aspecte practice care îi vor ajuta în deciziile pe care le vor lua în calitate de viitori ingineri de mediu", susţine şef lucr. dr. Eugenia Șerban.

Studenţii au beneficiat de explicaţii competente privind problemele de poluare şi protecţia mediului, furnizate de trei cadre didactice cu experienţă ale Facultății de Protecția Mediului: Nicu Cornel Sabău, Eugenia Şerban şi Valentin Negrău.

Aplicaţia a beneficiat şi de sprijinul moral şi material al Conducerii Universităţii din Oradea, al rectorului Constantin Bungău, al decanului Facultăţii de Protecţia Mediului, Ioan Chereji, şi al conducerii Departamentului de Ingineria Mediului, prin profesorul Cornel Domuţa.