Deşi examenul de ocupare a posturilor vacante din învăţământul preuniversitar a fost privit cu mai mult optimism în acest an, faţă de precedenţii, poate şi pentru că a fost organizat pentru prima dată la nivel judeţean, pe centre, rezultatele obţinute la unele materii nu au fost în măsură să demonstreze faptul că pregătirea de specialitate a unor dascăli îi recomandă pentru depăşirea condiţiei de suplinitor.

Examenul de titularizare organizat la nivel judeţean şi-a dovedit şi în acest an atât valenţele cât şi aspectele sale negative. Astfel, pe lângă faptul că patru candidaţi au reuşit să obţină nota 10, ceea ce reprezintă, de ce să nu recunoaştem, un aspect lăudabil, mulţi dintre aspiranţi au dovedit că nu conştientizează, din păcate, importanţa meseriei de dascăl. Totuşi, numărul celor care nu au reuşit să ia nici măcar un punct, pe lângă cel oferit din oficiu, arată într-o mare măsură, că nu toţi sunt pregătiţi pentru activitatea pedagogică, care are menirea să formeze, pentru viaţă, generaţia de mâine. Cu asemenea note obţinute la titularizare, nu este de mirare că învăţământul românesc se află într-un continuu regres, care cu greu va putea fi stopat. Situaţia s-ar putea chiar agrava, dacă autorităţile abilitate nu vor lua măsurile necesare pentru a responsabiliza instituţiile de învăţământ superior care s-au ocupat de pregătirea candidaţilor care se luptă azi pentru post didactic pe care nu l-ar merita defel pe baza sumarului bagaj de cunoştinţe etalat. Cel mai elocvent aspect din acest punct de vedere este examenul de titularizare la disciplina matematică, una dintre cele mai importante materii din aria curriculară şcolară atât pentru ciclul gimnazial, cât şi pentru cei care urmează profilele reale. Testul, de dificultate medie, a fost conceput pentru a verifica bunele cunoştinţe în domeniu ale celor care vor pregăti la rândul lor viitorii bacalaureaţi în domeniile tehnice, construcţii, informatică, de care ţara are atâta nevoie în momentul de faţă. Pentru examenul de titularizare la matematică, în judeţul Bihor s-au înscris 128 de candidaţi, pentru cele 24 de posturi disponibile, cărora li s-au mai adăugat alte şase catedre pentru cei care au pe lângă specializarea de matematică şi cea în domeniul fizicii, deci un total de 30 de posturi titularizabile. La prima vedere, s-ar putea aprecia că a fost o concurenţă rezonabilă faţă de alte discipline, de doar 4 candidaţi pe un loc - faţă de geografie, bunăoară, unde 120 de candidaţi s-au îngrămădit pe doar 2 locuri tiutularizabile - care avea ca scop promovarea la catedră doar a celor mai bine pregătiţi dintre ei. Numai că, în urma rezultatelor finale, doar doi candidaţi se vor "bate" pentru unul din cele 30 de catedre de matematică scoase la concurs de ISJ Bihor, aceştia fiind singurii care au luat note puţin peste 7 pentru a ocupa un post didactic titularizabil. Restul de 28 de posturi vor fi acordate candidaţilor care au obţinut note între 6,99 şi 5, iar cei care nu au reuşit să treacă de "genunchiul broaştei" se vor duela pe viaţă şi pe moarte în luna august, când vor fi scoase la mezat posturile de suplinitori şi fracţiunile de catedră care le vor da dreptul să predea în anul şcolar viitor la una din unităţile de învăţământ din judeţul nostru. Desigur, dacă se vor autodepăşi, obţinând o notă peste 5... Aceeaşi dezamăgire au încercat-o şi oficialii învăţământului bihorean, aflaţi în faţa primului examen de titularizare din mandatul lor, care au admis că examenele au avut grade de dificultate diferite, aspect care însă nu scuză contraperformanţele înregistrate.
Până nu este prea târziu pentru a se mai putea face ceva, sperăm că noua conducere a inspectoratului şcolar va găsi resursele necesare stabilirii unui diagnostic corect actualei stări de fapt, cu atât mai mult cu cât cei mulţi dintre candidaţii cu rezultate slabe nu sunt la prima experienţă de acest gen, iar palmaresul lor negativ ar trebui să dea serios de gândit celor care le vor mai mai acordă o eventuală şansă pentru a preda ca suplinitori. Altminteri, pe cale de consecinţă, precara lor pregătire profesională se va repercuta şi asupra statisticilor examenelor terminale ce vor fi susţinute de viitorii lor elevi. Or, este la îndemâna oricărui statistician de la Inspectoratul Şcolar Judeţean să suprapună tabloul şcolilor cu cele mai slabe rezultate la tezele naţionale şi bacalaureat cu cel al unităţilor de învăţământ la care au predat ca suplinitori cei mai slabi pregătiţi dintre candidaţii la titularizare. Surprizele nu vor întârzia să apară...

Nu în ultimul rând, cineva ar putea să "mulţumească" cadrelor didactice universitare care s-au preocupat ani buni de pregătirea şi licenţierea unor candidaţi din promoţiile recente, care nu au obţinut decât umilinţa unor note de 3 sau 4 la examenul de titularizare, adică cel mult 1 punct pentru fiecare an de studiu. Oare nu este cam puţin?