Departamentul de Ingineria Mediului al Facultăţii de Protecția Mediului a organizat ieri un workshop care a avut ca temă principală depoluarea de la Copşa Mică. În cadrul acestuia a fost prezentată situaţia oraşului din judeţul Sibiu, căutându-se soluţii pentru depăşirea problemelor de mediu cu care acesta se confruntă.

Chiar dacă oraşul Copşa Mică nu are nicio legătură cu judeţul Bihor, problemele care există acolo şi modul în care autorităţile locale au găsit soluţii pentru a le depăşi pot fi luate ca model pentru unele zone din vestul ţării. La workshopul organizat la Facultatea de Protecţia Mediului au participat, pe lângă decanul facultăţii - Ioan Chereji şi şeful departamentului de Ingineria Mediului - Cornel Domuţa, primarul oraşului Copşa Mică - Daniel Tudor Mihalache şi președintele Ligii Europene pentru Depoluare și Dezvoltare la Copșa Mică - Chental Maas (Belgia). În total, la eveniment au luat parte aproximativ 40 de personae, în majoritate cadre didactice şi studenţi. Primarul din Copşa Mică a făcut o scurtă trecere în revistă a istoricului localităţii, axându-şi prezentarea pe situaţia recentă şi măsurile pe care autorităţile locale le-au promovat pentru depoluarea zonei. "Copşa Mică nu a început cu uzinele poluante, ea are 611 ani de istorie. Abia după primul război au început exploatările care au fost dezvoltate în comunism, oraşul ajungând să aibă zece mii de muncitori la cele două plaforme industriale. După 1989, când s-au dus pieţele de desfacere din ţările comuniste, s-a închis Carbosimul, iar mediul a început să se însănătoşească. În ultimele două decenii au fost plantate 180 de hectare de pădure în spatele vechilor uzine iar oraşul a devenit mai verde. În paralel cu acestea s-au plantat alte sute de hectare de pădure în jurul oraşului pe diferite finanţări. Problema de astăzi nu o mai reprezintă poluarea activă ci doar cea reactivă, din sol, care va mai rămâne încă trei decenii. În prezent încercăm să găsim plante care să crească pe acest sol şi pe care cei 12.500 de locuitori (cu tot cu cei din comunele vecine) să le poată vinde pentru a-şi cumpăra alimente şi cele necesare traiului de zi cu zi. Am încercat să cultivăm mai multe plante, dar singurele care au avut cât de cât succes au fost miscanthusul (o plantă tropicală care poate fi utilizată atât sub formă de combustibil pentru producerea directă de caldură cât şi convertită în alte produse utile cum sunt biogazul, bioetanolul, sau biodieselul) şi bambusul", a spus Daniel Tudor Mihalache. Zona Copşa Mică rămâne totuşi una cu probleme, localnicii având rata cea mai mare de boli bulmonare din Europa (din 2.972 de persoane testate, 1.570 prezentând simptome ale intoxicaţiei cu plumb). Speranţa de viaţă în oraş este de 63 de ani, cu 9 ani mai mică decât media naţională.