Marcată în fiecare an la 3 mai, Ziua mondială a libertăţii presei este celebrată prin numeroase evenimente organizate la nivel mondial.
 

Ziua mondială a libertăţii presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanţei şi obligaţiei respectării libertăţii de exprimare. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului arată la articolul 19 că „orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”.

UNESCO acordă cu această ocazie premiul ”Guillermo Cano” unei persoane, organizaţii sau instituţii care a adus o contribuţie excepţională apărării şi promovării libertăţii presei oriunde în lume, în special în zonele cu un grad ridicat de pericol. Distincţia a fost instituită în anul 1997 şi poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian asasinat chiar în faţa clădirii ziarului la care lucra, El Espectador din Bogotá, la 17 decembrie 1986, pentru că deranjase cu anchetele sale cartelurile de droguri din Columbia.

Potrivit unui clasament publicat de Reporteri fără frontiere, România în 2019 ocupă locul 47 în clasamentul liberăţii presei, mult în urma Norvegiei sau Finlandei, care ocupă primele locuri, al Jamaicăi (8), al Estoniei şi Portugaliei (locurile 11 şi 12) ca şi după Potrivit unui clasament publicat de Reporteri fără frontiere, România ocupă locul 47 în clasamentul liberăţii presei, mult în urma Norvegiei sau Finlandei, care ocupă primele locuri, al Jamaicăi (8), al Estoniei şi Portugaliei (locurile 11 şi 12) şi este devansată de regatul Tonga din Pacificul de Sud (45) şi de Chile (46). Totuşi poziţia ţării noastre este înaintea Statelor Unite(locul 48), sau a Argentinei (57), Poloniei (59) ori Greciei (65).

Premiul are o valoare de 25.000 de USD şi este finanţat de Cano Foundation (Columbia) şi The Helsingin Sanomat Foundation (Finlanda).

Anul acesta distincţia a fost acordată jurnaliştilor Kyaw Soe Oo şi Wa Lone, din Myanmar, care ”reprezintă ieşirea ţării lor din decenii de izolare”, a spus Wojciech Tochman, preşedintele juriului.

Manifestările care marchează de-a 26-a ediţie a Zilei mondiale a libertăţii presei sunt organizate de UNESCO, Comisia Uniunii Africane şi de guvernul Republicii Federale Democrate Etiopia. Principalele evenimente sunt în plină desfăşurare la Addis Abeba, între 1 şi 4 mai, la sediul Uniunii Africane.

Tema din acest an este "Mass-media pentru democraţie: jurnalism şi alegeri într-o perioadă de dezinformare" şi se axează pe provocările actuale cu care se confruntă mass-media în zilele electorale, precum şi pe rolul jurnalismului în procesele de pace şi reconciliere.
Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat ziua de 3 mai - Ziua mondială a libertăţii presei - pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: "Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat" dar şi ca un răspuns la o chemare a jurnaliştilor africani, care, în 1991, a produs Declaraţia Windhoek privind pluralismul şi independenţa mijloacelor de informare în masă.