Anul trecut, într-o pădure deasupra satului Urvind, membrii Asociaţiei Dacia Crisius au descoperit obiecte aparținând unor posibile așezăminte dacice. Între timp, zona a fost devastată, ei arătând cu degetul înspre primarul comunei Lugaşu de Jos. Prefectul Dumitru Ţiplea a convocat o şedinţă în care s-au luat măsuri pentru protejarea descoperirilor arheologice.

În cursul anului trecut, şase persoane pasionate de detectoristică, reunite în Asociaţia Dacia Crisius, au făcut mai multe descoperiri arheologice în pădurea de deasupra satului Urvind, sat aparţinând comunei Lugaşu de Jos. Astfel, în iulie au descoperit 19 monede din argint, 21 verigi, 21 monede din bronz, 53 bucăţi ceramică, 3 topoare, 50 de obiecte din fier şi 5 obiecte din bronz neidentificate. Având în vedere că pădurea este în apropierea comunei Brusturi, ei au anunţat Primăria Brusturi şi au întocmit un proces-verbal de predare a acestor obiecte. După câteva zile, în acelaşi loc, au mai descoperit 17 verigi şi 2 monede din bronz, alte 7 obiecte din bronz şi 15 din fier, două vârfuri de suliţă, un cuţit tip sica şi o potcoavă. Şi pe acestea le-au predat Primăriei Brusturi.

„Prima serie de obiecte a fost predată de Primăria Brusturi Direcţiei pentru Cultură. La a doua descoperire, am anunţat chiar noi Direcţia. Credem că acolo fusese o aşezare dacică, o cetate. Descoperirea e unicat în Bihor, iar un arheolog, Sorin Bulzan, a venit pe teren să vadă locul”, a declarat unul dintre pasionaţii de detectoristică, Dan Slăvescu, citat într-un articol publicat de săptămânalul Bihoreanul. Direcţia pentru Cultură avea obligaţia să notifice Muzeul Ţării Crişurilor ca în termen de 12 luni să înceapă cercetări arheologice. De asemenea, Direcţia pentru Cultură avea obligaţia să înştiinţeze administraţia locală că trebuie oprite orice fel de lucrări în zonă şi să asigure protecţia sitului pe o rază de 500 m.

„Tot anul trecut, însă în luna decembrie, în aceeaşi pădure, au descoperit un topor şi o tetradrahmă dacică din argint din secolul II î.Cr.

„Nicăieri în Bihor nu s-a mai găsit aşa ceva”, a menţionat Dan Slăvescu, menţionând că moneda este de tip Medieşu Aurit, de imitaţie grecească, cu capul lui Zeus pe avers şi un călăreţ pe revers. Însă, în timp ce continuau acţiunea de detectare, la faţa locului a ajuns primarul din Lugaşu de Jos, Sorban Levente, care era însoţit de un poliţist local. Acesta le-a atras atenţia celor şase că nu au ce căuta acolo pentru că pădurea aparţine unei asociaţii. „I-am explicat că, potrivit legii, ce este pe sol aparţine proprietarului terenului, dar nu şi ce-i în pământ, i-am arătat şi autorizaţiile, degeaba. A sunat la 112 şi a chemat un echipaj de la Poliţia Rurală din Tileagd, care a venit, a constatat că nu încălcam legea şi apoi a plecat. În schimb, primarul ne-a umilit, ne-a gonit ca pe hoţi, ne-a zis să nu ne mai întoarcem niciodată acolo. Am avut totuşi satisfacţia să-i pun în palmă o tetradrahmă dacică. Nu i-a plăcut”, a afirmat Slăvescu. Detectoriştii au anunţat din nou Direcţia pentru Cultură, iar a doua zi, dimineaţa, trei dintre ei s-au dus la Primăria Lugaşu de Jos pentru întocmirea procesului-verbal de predare a obiectelor găsite.

În 16 aprilie, când s-au întors în pădure, cei şase au constatat că locul „a fost distrus”. „S-a amenajat drum forestier, s-au săpat şanţuri, terenul a fost nivelat şi acoperit cu zeci de trunchiuri de copaci. L-am sunat pe arheologul Sorin Bulzan, care ne-a spus să stăm liniştiţi, că pădurarul i-a zis că nu se taie în cetate. M-am mirat. Deja nu mai eram convins că Direcţia pentru Cultură a făcut demersurile legale, pentru a înştiinţa Primăria că sunt interzise orice lucrări în locurile cu descoperiri arheologice şi pentru a se introduce situl în Repertoriul Arheologic Naţional, conform Legii 182/2000, privind protejarea patrimoniului cultural naţional”, a afirmat Slăvescu, citat de săptămânalul Bihoreanul.

Într-o postare pe Facebook, primarul Sorban Levente a afirmat că exploatările forestiere efectuate în zona în care au fost descoperite vestigiile cetății dacice au toate actele necesare şi că au avut loc la distanță de situl arheologic, fără a-l distruge.

Măsuri pentru protejarea descoperirilor arheologice

În schimb, miercuri, 28 aprilie, la sediul Instituției Prefectului - Județul Bihor a avut loc o ședință de lucru convocată de prefectul Dumitru Ţiplea, privind protejarea descoperirilor arheologice din zona Urvind, „unice în județul Bihor”. La întâlnire au participat reprezentanți ai instituțiilor abilitate în cercetarea, protejarea și valorificarea patrimoniului, respectiv reprezentanți ai Direcției Județene pentru Cultură Bihor (DJCB), ai Muzeului Țării Crișurilor, ai Direcției Silvice Bihor, ai Gărzii Forestiere Oradea, ai Inspectoratului de Poliție Județean Bihor (IPJ) și ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Bihor (IJJ).

„Seria de descoperiri a relevat obiecte aparținând unor posibile așezăminte dacice: o drahmă de argint, un tezaur de podoabe și colane din argint, unelte și obiecte de fier și bronz, monede de argint și bronz, bucăți de ceramică, precum și altele. O parte din aceste obiecte au fost datate, la o primă evaluare arheologică, ca aparținând secolului I î.Hr. - secolul I d.Hr”, precizează Cancelaria prefectului.     

Prefectul a solicitat celor prezenți evaluarea situației din teren, în vederea adoptării unor măsuri urgente privind protejarea descoperirilor arheologice, vechi de peste 2000 de ani. În urma discuțiilor, au fost adoptate următoarele măsuri cu efect imediat: implementarea unor măsuri de conservare în teren constând în ridicări topografice și delimitarea zonei de către specialiști ai DJCB; evaluarea arealului de către o echipă a Gărzii Forestiere care, în funcție de concluzii, va propune suspendarea totală sau parțială a exploatației forestiere; constituirea unui grup de lucru format din specialiști - arheologi din cadrul DJCB și Muzeul Țării Crișurilor; emiterea unei circulare către toate unitățile administrativ-teritoriale de la nivelul județului privind obligațiile ce revin autorităților locale în cazul unor descoperiri arheologice pe raza administrativă; însoțirea echipelor de specialiști de către un echipaj al IJJ și informarea oficială a Poliției Comunale din Lugaș aflată în subordinea IPJ cu privire la supravegherea zonei; monitorizarea zonei în care au fost descoperite vestigiile de către echipaje mixte ale IPJ și IJJ; asumarea susținerii financiare de către Muzeul Țării Crișurilor a primei etape din procesul de studiere a arealului în care au fost făcute aceste descoperiri.

„Autoritățile și instituțiile cu competențe în domeniu au obligația legală și morală de a proteja și valorifica aceste descoperiri unice la nivelul județului”, a declarat prefectul Dumitru Ţiplea.