În cadrul comemorărilor organizate de Forumul Democratic German Bihor, episcopul romano-catolic de Oradea, Böcskei László, s-a rugat duminică, 4 februarie, pentru sufletele celor aproximativ 70.000 de etnici germani deportaţi din România în lagărele Uniunii Sovietice în anul 1945. Evenimentul a avut loc la Biserica capucină „Sfânta Maria” din Oradea, din strada Traian Moşoiu, în prezența unui număr mare de credincioși de toate vârstele.

 

Excelența Sa Böcskei Laszlo, episcopul romano-catolic de Oradea, a oficiat, duminică, Sfânta Liturghie în amintirea celor 73 de ani de la deportarea nemților în fosta Uniune Sovietică. În urmă cu 73 de ani, bărbaţii de până la 45 de ani şi femeile între 18 şi 30 de ani, apţi de muncă, au fost luaţi de la casele lor şi transportaţi în condiţii inumane în Munţii Ural sau pe Don, la graniţa Europei cu Asia. Nu puţini au fost aceia care şi-au pierdut viaţa acolo din cauza condiţiilor grele şi vitrege în care munceau. În cadrul slujbei, care a fost oficiată duminică la Biserica Sf. Maria (Capucinilor) din Oradea, au fost comemorați atât deportații decedați, cât și membrii Forumului Democrat German trecuți la cele veșnice.

Înfrângerea naziştilor a adus şi o campanie de răzbunare în masă asupra etnicilor germani din Estul Europei, acuzaţi de Stalin de „colaborare cu ocupantul nazist”. Îmbarcaţi în trenuri de marfă, aceştia au luat drumul Siberiei, la muncă silnică.

În acest mod a început şi drama saşilor şi şvabilor din Transilvania şi din Banat, care au fost urcaţi în trenuri de marfă şi trecuţi peste Prut. Au fost supuşi la 5 ani de muncă, pe teritoriul învingătorilor sovietici.

Aceste deportări pot fi considerate și drept o răzbunare împotriva acelora care au declanșat dezastruosul război. Ele au încălcat, însă, dreptul internațional. În timp ce prin Procesele de la Nürnberg organizate de Aliați în 1945-1946, capii puterii naziste au fost condamnați la închisoare sau chiar la moarte, unul din principalele capete de acuzare fiind deportarea populației civile, pentru deportările în Uniunea Sovietică, în condiții inumane, pe care istoricii le-au comparat cu munca forțată impusă de hitleriști, nimeni nu a fost tras la răspundere.

Anii de muncă forţată, dar şi condiţiile inumane în care au trăit etnicii germani în URSS au lăsat urme care nu s-au şters nici acum.