Peste 300 de persoane - orădeni, oficialităţi, cadre militare active, în retragere şi în rezervă – au asistat joi după-amiază la manifestările prilejuite de dezvelirea statuii voievodului Mihai Viteazul în piaţeta din faţa Catedralei Ortodoxe, unde acum peste patru secole şi-a ridicat tabăra, în drum spre Praga imperială.

Statuia ecvestră a voievodului, dată jos de pe soclul din Piaţa Unirii pentru a fi înlocuită cu statuia ecvestră a Regelui Ferdinand I, a fost montată pe un soclu nou în piaţa care va primi numele voievodului român – Piaţa Mihai Viteazul.

Ceremonialul a debutat cu întâmpinarea oficialităţilor, prezentarea onorului, salutarea drapelului de luptă şi ocuparea locului stabilit în dispozitiv, urmat de intonarea Imnului Naţional al României. Dezvelirea soclului a fost făcută de gen. bg. (r) Grigore Bartoş, fost comandant al Garnizoanei Oradea, preşedintele Societăţii Cultural Patriotice „Avram Iancu” din Bihor, şi de col. (r) Grigore Morar, fost comandant al Garnizoanei Oradea şi preşedinte al Fundaţiei de Protejarea Monumentelor Istorice din Judeţul Bihor. A urmat sfinţirea statuii de către Preasfinţitul Părinte Sofronie, episcopul Oradiei, răspunsurile liturgice fiind oferite de către Corul „Diacon Nicolae Firu” al Liceului Ortodox Episcop Roman Ciorogariu din Oradea. Alocuţiunile au fost rostite de primarul Florin Birta, PS Sofronie, episcopul Oradiei, şi Grigore Bartoş.

În discursul său, primarul Oradiei a rememorat conjunctura în care a fost decisă mutarea statuii din Piaţa Unirii, în anul 2019, pentru a se repune pe soclu statuia ecvestră a Regelui Ferdinand, care a existat în Oradea începând cu anul 1924. O reparaţie istorică necesară, deoarece sub regele Ferdinand s-a realizat Marea Unire, el vizitând Oradea imediat după eliberarea ei de către trupele române, moment ce coincide cu instalarea administraţiei româneşti pe aceste meleaguri.

„Pentru a nu repara o nedreptate cu alta, am decis să relocăm statuia voievodului Mihai Viteazul într-un loc reprezentativ şi cred că această zonă proaspăt reabilitată, cu o piaţetă pietonală, în faţa Catedralei Ortodoxe şi a Cetăţii, este cel mai potrivit loc”, a spus primarul Florin Birta.

Apoi a făcut apel către concitadini, îndemnându-i să lase la o parte controversele şi să reflecteze asupra valorilor care ne definesc ca oraş şi comunitate.

„Oraşul nostru a fost întotdeauna un punct de întâlnire al diverselor tradiţii şi influenţe. Este un loc unde istoria şi modernitatea se împletesc armonios, oferind o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare”, a mai spus el, subliniind faptul că, în viitor, această piaţa se va numi Piaţa Mihai Viteazul. În final, a mulţumit tuturor celor care au contribuit la reamplasarea statuii ecvestre, cadrelor militare care au ridicat iniţial statuia, constructorilor care au realizat soclul şi montarea ei, a restauratorilor statuii voievodului.

În continuare, episcopul Sofronie a fost invitat să adreseze câteva cuvinte numeroşilor orădeni prezenţi la dezvelirea statuii, el subliniind importanţa istorică a momentului.

„Voievodul Mihai Viteazul este şi va rămne un simbol al unităţii naţionale, dar nu numai, prin curajul şi anvergura sa, depăşeşte cu mult graniţele ţării... Nimeni nu poate să încerce să confişte memoria lui Mihai Viteazul şi ceea ce reprezintă el pentru civilizaţia europeană iudeo-creştină”, a spus episcopul. El a profitat de ocazie pentru a cere autorităţilor să se gândească la amplasarea, în Oradea, a altor trei statui importante: Lupoaica, Iancu de Hunedoara şi Regele Mihai.

Cel de-al treilea vorbitor, Grigore Bartoş, a amintit, în discursul său, de faptul că în bătălia care i-a adus moartea Mihai Viteazul a pornit din Oradea, cortul său fiind montat în faţa Cetăţii Oradea. „El a impus limba română oficială în Transilvania. E adevărat că pentru scurtă vreme. A unit trei ţări române. Germania, Italia s-au unit mai târziu decât ţările române. Noi am făcut-o înaintea lor, cu 200 şi ceva de ani înainte. Ce viziune colosală. Dar s-a împământenit în țarina Ardealului, aşa i-a fost soarta”, a mai menţionat Bartoş. Ceremonialul a continuat cu un scurt recital al Ansamblului Coral Ariston al Liceului de Arte Oradea, dirijor Alexandra Ionoi, şi cu ceremonia depunerii de coroane. Manifestările s-au încheiat cu defilarea detaşamentului de onoare şi concertul de fanfară susţinut de Muzica Militară a Diviziei 4 Infanterie „Gemina”.

La ceremonial au fost prezenţi prefectul Dumitru Ţiplea, primarul Florin Birta şi cei doi viceprimari - Antonia Nica și Marcel Dragoș -, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, vicepreşedintele CJ Mircea Mălan, senatorul Arina Moş.

 

Monumentul a trecut printr-un proces de restaurare

Lucrările de reabilitare a statuii şi cele de amenajare a soclului au fost realizate prin Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice, din bugetul alocat îngrijirii statuilor din municipiu, proiectul fiind corelat cu întregul ansamblu de amenajare a piațetei.

Costurile pentru restaurarea statuii Mihai Viteazul și relocarea ei în Piața Emanuil Gojdu au fost de 951.387,76 lei (inclusiv TVA), iar placarea cu piatră a soclului de 903.125,91 lei (inclusiv TVA).

Soclul statuii a fost conceput ca o formă prismatică în armonie cu baza și cu gabaritul general al acesteia. Structura sa este realizată din beton armat, iar finisarea s-a realizat cu plăci mari de granit cu suprafața fiamată, de culoare gri. În partea superioară a soclului s-a prevăzut o cornișă în consolă, iar sub aceasta un brâu decorativ perimetral. În partea frontală a soclului a fost amplasat sigiliul din bronz al lui Mihai Viteazul, tot aici fiind trecut numele Voievodului şi anii în care a domnit. .

Totodată, soclul are la bază o platformă perimetrală, ridicată cu două trepte față de piața urbană, platformă care a fost finisată cu plăci de granit cu suprafața fiamată.

Statuia ecvestră a Voievodului Mihai Viteazul are o înălțime 5,5 m și o greutate de 6 tone, fiind turnată în bronz. Aceasta îl reprezintă pe domnitorul Mihai Viteazul călare, într-o postură impozantă. Ținuta este una de luptă, înveșmântat în mantie, ținând în mâna stângă o bardă, iar mâna dreaptă o ține pe căpăstru.

Statuia a fost realizată de sculptorii Alexandru Gheorghiță (1931 – 2011) și Georgeta Caragiu – Gheorghiță (1929 – 2018).