Lucrările de extindere şi modernizare a străzii Balogh Istvan din cartierul Ioşia, paralelă cu şoseaua de centură a Oradiei, a scos la iveală urmele unei aşezări. Arheologii au dezgropat urmele mai multor locuinţe, precum şi numeroase piese ceramice şi obiecte casnice specifice epocii timpurii a fierului, unele aparţinând în mod cert civilizaţiei geto-dace.

 

Lucrările de extindere şi modernizare a străzii Balogh Istvan, precum şi cele de amenajare a unei parcări au necesitat activităţi specifice de descărcare arheologică a sit-ului respectiv. Sondajele în teren efectuate de şeful Departamentului de Istorie al Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, arheologul Florin Sfrengeu, ajutat de masterandul Ştefan Fürtös, au scos la iveală mai multe locuinţe din perioada timpurie a fierului şi din perioada dacică. Au fost descoperite numeroase bucăţi, cioburi de ceramică, unele identificate ca aparţinând perioadei Hallstatt (prima vârstă a fierului, 1200 î.Hr.-450 î.Hr.), unele de provenienţă geto-dacă. De asemenea, săpăturile au scos la iveală şi ceramică din Evul Mediu timpuriu, descoperiri ce confirmă că pe acest teritoriu a existat o aşezare importantă şi permanentă de-a lungul timpului.

„Au fost puse în evidenţă mai multe complexe arheologice compuse din două vetre şi două locuinţe şi s-ar putea ca aceste două complexe arheologice să dateze din două perioade istorice diferite: epoca Hallstatt-La Tène, respectiv epoca medievală timpurie, unde s-ar putea să avem chiar două niveluri. Pe măsură ce cercetările vor continua şi vor apărea noi artefacte, noi vom putea face o datare mai exactă cu privire la perioada istorică”, ne-a declarat arheologul Florin Sfrengeu.

Pe lângă resturile de ceramică, au fost descoperite, doar ieri, două fusaiole (piesă sferică din ceramică plasată la partea inferioară a fusului de tors, cu scopul de a-i asigura o rotație regulată). Fusaiolele de ceramică sunt prezente în așezările geto-dace pe tot parcursul perioadei cuprinse între sec. V  î.Hr. - I d.Hr. Au mai fost scoase la iveală şi o piatră de ascuţit (cute – piatră de ascuţit coasa sau secera) şi o râşniţă de cereale manuală.

Descoperirile arheologice aparținând dacilor din arealul orădean sunt relativ puține, lucrul explicându-se mai ales prin puținătatea săpăturilor arheologice efectuate în acest scop. Cele existente însă demonstrează anumite influențe provenite atât din partea triburilor sarmatice din imediata vecinătate, cât și influențe venite pe cale romană.

Aceste noi artefacte descoperite, precum şi cele care vor mai urma vin să întregească peisajul unui areal locuit din preistorie şi până astăzi. Urme ale civilizaţiei geto-dace au fost descoperite aici de-a lungul timpului în cartierul Ioşia, Salca II, pe Dealul Viilor, Oradea Sere şi Seleuș.