Judecătorii Curții Constituționale a României au decis că amenzile date pentru nerespectarea stării de urgenţă sunt neconstituţionale. Actul normativ a introdus amenzi de până la 20.000 de lei pentru nerespectarea Ordonanţelor militare, pe perioada stării de urgenţă. Până în prezent au fost date peste 300.000 de amenzi în baza ordonanţei care instituie starea de urgenţă.

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea Avocatului Poporului asupra Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului prin care se reglementează cuantumul amenzilor pe perioada stării de urgenţă.

Avocatul Poporului a formulat excepţie de neconstituţionalitate cu referire la două articole din OUG 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, precum şi cu privire la prevederi din OUG 34/2020, care modifică OUG 1/1999.

În opinia Avocatului Poporului, prevederile art. 14 lit. c indice 1) - f) din OUG 1/1999 sunt neconstituţionale, întrucât permit preşedintelui României să legifereze în domenii pentru care Legea fundamentală cere intervenţia legiuitorului primar sau a celui delegat prin modificarea unor legi organice şi prin restrângerea efectivă a exerciţiului drepturilor omului.

Reprezentanta Ministerului Public a arătat, miercuri, în faţa judecătorilor constituţionali că este vorba de competenţe „legate" ale preşedintelui şi ale Parlamentului - preşedintele a decretat instituirea stării de urgenţă şi a solicitat aprobarea Parlamentului, care a încuviinţat măsura şi apoi prelungirea ei.

Avocatul Poporului a mai apreciat în sesizare că art. 28 din OUG 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare, este formulat într-un mod atât de general, încât normele legale sunt lipsite total de previzibilitate şi claritate, ceea ce determină imposibilitatea destinatarului legii, şi anume persoana care ar încălca prevederile art. 9 din OUG 1/1999, de a-şi stabili conduita de urmat, în lipsa unei descrieri riguroase a unei fapte contravenţionale.

„Prevederile aticolului 9 şi ale aticolului 28 din OUG 1/1999, pe lângă această obligaţie mult prea generală de a respecta anumite norme, stabilesc şi sancţiuni contravenţionale fără a oferi minime criterii în aplicarea acestora, în mod diferenţiat. În acest context, sunt create premisele unei interpretări subiective şi discreţionare de către agenţii constatatori a normelor legale, (...) în lipsa unor repere obiective de apreciere şi a unei fapte individualizate. Or, această manieră generală de legiferare aduce atingere unor principii constituţionale, printre care principiul legalităţii, care presupune existenţa unor norme de drept precise şi previzibile în aplicarea lor", a explicat reprezentanta Avocatului Poporului, Ileana Frimu, în cadrul şedinţei publice a CCR.

Pe de altă parte, a spus Frimu, lipsa definirii conţinutului constitutiv şi juridic al faptelor ce constituie contravenţii, în afara unor criterii obiective, va pune contravenientul în situaţia să-şi demonstreze nevinovăţia prin faptul că nu a săvârşit fapta respectivă, care nu este descrisă în mod concret în niciun act normativ.

Reprezentanta Ministerului Public a susţinut că reglementarea acestor contravenţii trebuie analizată „prin filtrul situaţiei de excepţie", şi anume starea de urgenţă.

 

Amenzile nu sunt anulate automat

 

Adrian Toni Neacşu, fost judecător CSM, în prezent avocat, spune că nu decizia CCR de miercuri nu anulează automat amenzile date în starea de urgenţă. „Nu urmează un val de plângeri în instanţă, nu se anulează amenzile”, spune fostul judecător.

„Sigur că fiecare va putea să se adreseze instanţei, dar nu în sensul că se anulează. (... ) S-a luat doar în discuţie ca fiind neconstituţională majorarea cuantumului amenzii, nu că este neconstituţional să dai amenzi în starea de urgenţă. Nu asta prevede ordonanţa de astăzi, care a fost declarată neconstituţională”, a spus Adrian Toni Neacşu. Potrivit avocatului, judecătorii CCR au avut în vedere doar ordonanţa 34/2020 care prevedea majorarea amenzilor date în starea de urgenţă. Concret, la începutul lunii aprilie, au fost majorate amenzile. Iniţial, amenda maximă era de 5.000 lei, iar din 3 aprilie a devenit 20.000 lei. Amenda minimă era de 100 lei şi a fost majorată la 2.000 lei.

„Cei care au luat amenzi între 5.000 lei şi 20.000 lei o să se adreseze instanţei. Ulterior, instanţa, în cel mai bun caz, stabileşte valoarea amenzii la 5.000 sau, dacă sunt alte motive, să o anuleze. Însă nu ca urmare a deciziei CCR. Deci nu urmează un val de plângeri în instanţă, nu se anulează amenzile”, explică avocatul.

Până în prezent au fost date peste 300.000 de amenzi în baza ordonanţei care instituie starea de urgenţă. Marcel Vela a anunţat la începutul lunii mai că suma totală a amenzilor este de 120 de milioane de euro. Potrivit ministrului, banii ar fi urmat să se ducă în sistemul medical.

 

Amenzi anulate prin OUG

 

Avocatul Poporului sugerează Guvernului să anuleze prin OUG toate amenzile date pentru nerespectarea stării de urgenţă. Renate Weber spune că deja un număr „uriaş” de român au contestat în instenţe amenzile primite

„Ar fi înţelept din partea Guvernului, în funcţie de hotărârea CCR, să vină cu o OUG prin care să anuleze aceste amenzi, că îi spune amnistie sau altfel, în aşa fel încât să se aplice tuturor. Vorbim de lume necăjită care dintr-odată s-a trezit cu amenzi uriaşe”, a spus Renate Weber. Ea a precizat că amenzile primite nu sunt anulate prin decizia Curţii Constituţionale, iar o eventuală ordonanţă de urgenţă trebuie dată pentru evitarea supraîncărcării instanţelor de judecată.

„Urmează să vedem ce spune decizia Curţii Constituţionale, dar sfatul nostru a fost timpul ca oamenii care se consideră neîndreptăţiţi să conteste în instanţă aceste amenzi, însă am înţeles că există un număr uriaş – Asociaţia Grefierilor spunea că ar fi vorba deja de 100.000 de plângeri, ceea ce un număr uriaş, iar asta ar însemna o sufocare a instanţelor”, a mai spus Weber.