Anul 2017 a fost declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Anul Apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, iar una dintre cele mai importante manifestări academice tocmai s-a încheiat la Iași, acolo unde Mitropolia Moldovei și Bucovinei a fost gazda Simpozionului Internațional „Dumitru Stăniloae”, având ca temă „Martiriul și memoria din România comunistă”.

În perioada 3-6 mai, Iașul a fost centrul celei mai reprezentative manifestări academice din acest an dedicate martirilor neamului românesc care s-au sacrificat în regimul comunist pentru apărarea credinței, neamului și libertății naționale. Ajuns la cea de-a V-a ediție, Simpozionul „Dumitru Stăniloae” a debutat pe data de 3 mai, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, cu dezbaterea „Comunismul în memoria bisericii”, care i-a avut ca invitați pe Teodor Baconschi, diplomat, scriitor şi teolog, Matei Cazacu, cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique din Franţa şi conferenţiar la Institut National des Langues et Civilisations Orientales din Paris, Adrian Opre, profesor universitar la Facultatea de Psihologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Moderatorul întâlnirii a fost Radu Preda, preşedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

În deschiderea evenimentului, Matei Cazacu a subliniat că regimul comunist a reprezentat pentru România „cea mai cumplită încercare, fiind o încercare masivă de captivare a gândirii umane”. „România a fost primul stat care a experimentat călcâiul sovietic. Comunismul este un regim în care a avut loc transformarea omului într-un animal domestic, iar omul trăieşte ca un animal pe lângă stăpânul său”. Teodor Baconschi amintește că am asistat la o „răsturnare a lumii, o demolare a stării de lucru”, remarcând că s-au înregistrat peste 100 de milioane de victime, „mai mult decât poate suporta conștiința umană”. Adrian Opre a subliniat faptul că succesul dominației asupra maselor a fost asigurat prin instituirea fricii la toate nivelurile. La finalul dezbaterii, Radu Preda a amintit cu tristețe că aceste manifestări dedicate martirilor din comunism vine în întâmpinarea centenarului Marii Uniri, președintele IICCMER remarcând cu tristețe că „peste jumătate de secol, începând cu anii 38, odată cu instaurarea dictaturii carliste, l-am petrecut în teroare”. Acesta a încheiat cu o întrebare adresată mai ales tinerei generații: Tu ce ai face dacă s-ar instaura regimul comunist? Se presupune că ai avea 17 ani, iar în România s-ar instaura regimul comunist. Ai lupta? Te-ai adapta? Ai fugi?

Martirii bihoreni evocați

A doua zi, manifestările au continuat cu ceremonialul de deschidere, unde au luat cuvântul Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, Mihaela Onofrei din partea Rectoratului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Octav Bjoza, din partea Secretariatului de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist, şi Radu Preda, preşedintele IICCMER.

Unul dintre cele mai emoționante discursuri l-a avut fostul deținut politic Octav Bjoza. „Am venit să vă transmit un salut din partea celor puţini care am mai rămas dintre zecile de mii de martiri ai temniţelor şi lagărelor de exterminare din această ţară, dar nu pot să trec peste faptul că gândurile mele şi ale noastre, în general, zboară către cei care nu mai sunt printre noi. Am venit aici din partea acelora pentru care în urmă cu 60-70 de ani au existat câteva noţiuni cum ar fi cele de neam, de patrie, de tricolor, de credinţă strămoşească. Există o certitudine pentru noi şi anume aceea că atunci când a fost vorba de salvarea demnităţii acestui neam nici chiar jertfa supremă nu ni s-a părut a fi prea mult. Acolo, la limita dintre viaţă şi moarte, a existat o altă certitudine, şi anume aceea că nu eram singuri. Dumnezeu a fost alături de noi în toate ungherele temniţelor şi lagărelor de exterminare. Fără El, cred că toţi ne-am fi prăpădit acolo, pentru că în România s-au petrecut lucruri de neimaginat şi care, după cum mărturisesc colegii noştri din fostele ţări ale lagărului comunist, parcă niciunde nu s-au petrecut asemenea orori ca aici”. Octav Bjoza și-a continuat expunerea, subliniind că la limita dintre viață și moarte se cunosc adevăratele valori, evocându-i printre foștii colegi de suferință pe preoții bihoreni Liviu Brânzaș, Nicolae Bordașiu, Ioan Iovan etc. Acesta și-a încheiat discursul cu o constatare dureroasă: „Te-am iubit şi te iubesc, Românie, deşi tu ai rămas recunoscătoare călăilor noştri!". Radu Preda a exprimat, din nou, dezideratul instituției pe care o reprezintă: un Muzeu al Comunismului, însă, până acest lucru se va realiza, evenimentul de la Iași rămâne un „act de curaj pentru Biserica Ortodoxă”.

În cadrul conferinței inaugurale, a luat cuvântul renumitul academician român Alexandru Zub, care, în perioada 1958-1964, a trecut prin închisorile comuniste de la Iași, Jilava, Balta Brăilei. Acesta a dorit să ofere celor prezenți la conferință o depoziție personală din perioada în care cu toții erau „topiți în uniformele cenușii ale represiunii”. La fel și profesorul Matei Cazacu a vorbit despre perioada în care tatăl său care a fost șeful de cabinet al Patriarhului Justinian Marina și presiunile la care înaltul prelat a fost supus și încercările acestuia de a salva biserica ortodoxă. Sesiunile de comunicări au continuat cu diferite teme cum ar fi: „Strategii de supraviețuire a bisericii în perioada comunistă” (prof. dr. Radu Enache, de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați”); „Patriarhul Justinian Marina – Fost-a om trimis de la Dumnezeu” (pr. prof. dr. Ion Vicovan - Universitatea „Alexandru Cuza” Iași); „Evoluția monahismului ortodox” (dr. Adrian Nicolae Petcu – CNSAS); „Teologia și viața părintelui Dumitru Stăniloae” (dr. Jurgen Henkel, pastor luteran, Germania).

Locuri ale memoriei: Pitești, Aiud, Oradea, Gherla

Unul dintre cele mai apreciate momente ale Simpozionului a fost partea dedicată locurilor memoriale amenajate în țară sau în curs de amenajare. Pe această „hartă a memoriei” s-a regăsit Pitești, Aiud, Oradea și Gherla. Maria Axinte a prezentat Memorialul Închisoarea Pitești, acolo unde a amenajat o expoziție impresionantă în memoria victimelor reeducării piteștene. Dragoș Ursu a abordat tematica memorializării ca vector de asumare a victimelor comunismului, iar studiul său privește Râpa Robilor de la Aiud. Represiunea și rezistența bihoreană din perioada comunistă au făcut obiectul prezentării muzeografului dr. Cristina Liana Pușcaș, vicepreședinta Asociației „Cei 40 de Mucenici”, cu acest prilej fiind prezentat modul în care a fost realizată expoziția amenajată în subsolul Corpului K, din Cetatea Oradea. Părintelui Grigorie Benea i-a revenit misiunea de a aminti provocările sale în construirea unui memorial la Gherla. Sâmbătă, 6 mai, în ultima zi a Simpozionului Internaţional „Dumitru Stăniloae", la Catedrala Mitropolitană a fost oficiată Sfânta Liturghie de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi de Înaltpreasfinţitul Părinte Luca, Mitropolit de Zaparoyski şi Militopolski, Ucraina, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. De asemenea, după Sfânta Liturghie, a avut loc pomenirea martirilor care și-au sacrificat tinerețea, viața și libertatea pentru apărarea valorilor democratice.