O nouă etapă din amenajarea expoziţiilor de bază ale Muzeului Ţării Crişurilor a fost finalizată, iar rezultatul este deschiderea Secţiei de Artă, cu o expoziţie dedicată Artei Româneşti, care prezintă exponate de tezaur. Previzualizarea a avut loc miercuri, 15 decembrie, urmând ca publicul să o poată vizita după sărbători.

Amenajarea expozițiilor de bază ale Muzeului Țării Crișurilor este finanțată prin programul Interreg România-Ungaria, axa RO-HU 446, proiectul având o valoare totală de 10 milioane de euro. La inaugurarea acestei noi etape au fost prezenţi Gabriel Moisa, managerul interimar al MTC, Călin Gal, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, şi Cornel Abrudan, şeful secţiei de artă.

 „Îi mlțumesc lui Călin Gal că a fost alături de instituție în acest scop nobil, de a previziona secția de artă așa cum am gândit-o și asumat-o când am preluat conducerea acestei instituții. Ce vedeţi astăzi este o etapă intermediară finalizată, din proiectul care se încheie la 31 mai 2022”, a spus Gabriel Moisa. „După sărbători Secţia de Artă va fi deschisă publicului, cu amendamentul că la etajul 3, la Secția de Etnografie încă se mai lucrează”, a spus Moisa.

„Ca şi reprezentant al entităţii finanțatoare a acestei instituții pot spune, categoric, că muzeul, intrând în această etapă de dezvoltare a făcut un important pas în față”, a spus Călin Gal. Acesta a ţinut să amintească că, pentru ca aceste etape să fie posibile, a fost nevoie şi de investiţii realizate de Consiliul Judeţean Bihor.

„Pentru a fi la acest nivel, noi am trecut prin două etape de finanțare. A fost un proiect, în 2016-2017, care ţinea efectiv de construcția și renovarea acestei clădiri, care a costat undeva la 14 milioane de lei, urmat de al doilea proiect care a presupus cu amenajarea curții, subsolului, a etajului 1, precum și tot ce înseamnă partea de infrastructură, lucrări pentru care Consiliul Judeţean Bihor a alocat 21 milioane lei finanțare”, a precizat Gal.
Cu privire la investiţiile realizate în cadrul proiectului transfrontalier Ro-Hu, Gal a ţinut să mulţumească vechii conduceri a muzeului, dar şi foştilor preşedinţi ai Consiliului Judeţean Bihor. „Vreau să mulțumesc vechii conduceri a muzeului, care a făcut posibilă o astfel de investiție, este un proiect câştigat de muzeu în asociere cu entități din Ungaria. Finanţarea obţinută a fost de aproximativ 10 milioane de euro, din care 2 milioane ne-au aparținut nouă, Consiliului Judeţean Bihor. Şi îi mulțumesc noului manager că a preluat cu o mână de fier finalizarea acestor lucrări. Nu am crezut că vom reuși să facem astăzi inaugurarea, pentru că ni s-au cerut câteva corecții”, a mai spus Gal. Acesta a subliniat că în noua Strategie Culturală a judeţului Bihor muzeul are un rol important, dorindu-se ca acesta să devină o verigă de bază a dezvoltării judeţului. În acest sens, bugetul muzeului pe anul viitor va fi de 4 milioane de euro. O parte din aceşti bani vor fi asiguraţi de Primăria Oradea şi vor fi direcţionaţi spre Muzeul Oraşului.

 

Expoziţia permanentă de Artă Românească

Inaugurată în data de 15 decembrie, şi prezentată de Cornel Abrudan, şeful secţiei de Artă, Expoziţia permanentă dedicată Artei Româneşti este structurată  într-o singură galerie, lungă, cu mici elemente de separare.

„Ca să putem să facem o expoziție de artă românească a trebuit construite niște elemente de infrastructură înainte. Prima dată am construit și acreditat laboratorul de restaurare, apoi a trebuit acreditați restauratori noi. Tot ce vedeți aici este trecut prin proces de restaurare și conservare preventivă”, a explicat Abrudan. „Apoi, împreună cu proiectantul şi cu designerul de muzeu care a fost în echipa de proiectare, am discutat elementele noi care apar, față de muzeul vechi. Designul actual a trebuit să țină cont de câteva prevederi legale importante, cum ar fi nivelul de iluminare, nivelul de umiditate relativă, astea au însemnat construcția unui aparat tehnic cu dezumidificatoare, umidificatoare, soluții de reglat lumina și focalizatoare, care sunt o avere. După ce am rezolvat asta, am configurat expoziția”, a mai spus şeful de secţie.

 „Am urmărit să fie un element principal, arta românească, dar să fie evident în același timp, pentru fiecare epocă, nivelul la care s-a ajuns din punct de vedere al limbajului vizual în epocă, a modelor în epocă, a influențelor Europei în arta românească şi a influenţei noastre în Europa” a mai spus Abrudan. „Ce se vede este 10% din colecția noastră. Sunt elemente care construiesc din omul care vine la muzeu, un om care va vedea cum se face un lucru bine și va transfera în existența sa un pic din aceste date, devenind mai cunoscător în domeniu”, a explicat şeful de secţie. Acesta a specificat că se află în expoziţie obiecte de patrimoniu de tezaur care nu s-au mai văzut până acum. Din cele 12.000 de exponate pe care le deţine MTC, 326 sunt expuse în noua secţie. Alături de picturi sunt expuse 36 de sculpturi, şase lucrări de grafică şi 28 de lucrări de artă decorativă. „O parte din expoziție rămâne stabilă, cealaltă va suferi modificări. Ultima sală, care este atelierul 35, cu generația 80, are încă o sală apendice, unde am pus generația 80 de azi. Aici lucrările se vor schimba din patru în patru luni. În ceea ce priveşte pictura contemporană, 20% din lucrări se vor schimba la intervale de timp de un an”, a explicat Abrudan.
Dacă ultima sală este dedicată contemporanilor, prima este dedicată artei plastice din Regatul României după 1918 (elocvent fiind „grupul celor patru” pictorii Nicoale Toniţa, Francisc Sirato, Ştefan Dimitrescu şi sculptorul Oscar Han). Urmează manifestări artistice cu un foarte puternic caracter de școală românească (Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady), şi galeria Maeştrilor care au generat maeştri (Camil Ressu; Nicoale Grigorescu, sau sculptorii Ion Jale, Constantin Baraschi.

După perioada de pictură modernă interbelică urmează un capitol rezervat avangardei interbelice, unde sunt evidenţiaţi artiştii care au adus modificări substanțiale, preluate sau nepreluate din Europa, în dezvoltarea limbajului vizual: Aurel Maxim, Marcel Iancu, (mișcarea Dada), sau Victor Brauner, una dintre capodoperele de tezaur expuse fiind

Flacăra Albastră. Tot elemente de tezaur sunt și lucrările de scupltură semnate de Gheorghe Anghel, sau cele ale lui Ion Jalea. De asemenea, există un capitol dedicat pictorilor din Transilvania care au făcut şcoala de la Baia Mare: Aurel Pop

Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu. A doua galerie este dedicată artei contemporane, unde sunt expuşi maeştri care au lăsat în urmă nu doar operă, ci și o pleiadă de artiști. De asemenea, un capitol este dedicat pictorilor din Oradea, cum este Coriolan Horia.