Filosoful Mihai Şora a primit joi seară, la Oradea, Premiul „Iosif Vulcan" al revistei Familia, cel mai prestigios, fiind acordate opt premii ale acestei publicaţii în cadrul Zilelor Revistei Familia ce au loc joi şi vineri, în prezenţa unor personalităţi marcante ale literaturii române.

Conducerea revistei Familia a înmânat diplomele cu dedicaţii speciale, în sala mare a primăriei. Premiile poartă numele unor personalităţi legate de această revistă şi sunt acordate anual, începând din anul 1990. În acest an, Familia i-a onorat cu aceste premii pe Mihai Şora, Mircea Muthu, Dinu Flămând, Petru Cimpoeşu, Dumitru Chioaru, Marian Drăghici, Ioan Augustin Pop şi mai tinerii Ioana Vintilă şi Alex Ciorogar.
Premiul „Iosif Vulcan" i-a fost acordat filosofului Mihai Şora, „pentru dimensiunea modelatoare şi luminoasă a vieţii şi operei domniei sale, pentru consecvenţa admirabilă a spiritului în slujirea adevărului, binelui şi frumosului". Prezent alături de soţia sa, Luiza, filosoful a mărturisit că la Oradea se simte ca acasă şi a difuzat apoi o înregistrare video filmată în natură, în care a răspuns câtorva întrebări pe teme filosofice.

„Oamenii de azi să caute să armonizeze timpul pe care îl trăiesc cu eternitatea din care fac parte", a declarat Mihai Şora, adunând în câteva cuvinte un mesaj pentru semenii săi. Iar bihorenilor, din familia cărora se consideră parte, le-a urat „să reprezinte vârful acestui îndemn". Premiul „Ovidiu Cotruş" i-a revenit lui Mircea Muthu, „pentru contribuţia substanţială în construcţia teoretică şi critică a conceptului de balcanism literar românesc, pentru vocaţia înalt pedagogică a carierei universitare a domniei sale". Premiul special pentru solidaritate culturală i-a fost înmânat lui Dinu Flămând, poet, eseist, traducător, „pentru exemplara domniei sale lucrare întru deschiderea orizonturilor româneşti spre lumea largă a culturii universale". Petru Cimpoeşu a primit Premiul „Octav Şuluţiu", „pentru proza domniei sale deopotrivă subtilă şi plină de forţă, prodigioasă în imaginarea de personaje şi situaţii care dovedesc o originalitate cu totul aparte în definirea relaţiei omului cu absurdul şi grotescul".
Premiul „Radu Enescu" i-a revenit lui Dumitru Chioaru, poet, eseist, critic literar, "pentru opera sa lirică şi deopotrivă pentru meritele domniei sale în luminarea rolului „Cercului de la Sibiu" în modernizarea profundă a literaturii române". Premiul „Alexandru Andriţoiu" i-a fost acordat lui Marian Drăghici, „pentru opera sa poetică în care viaţa sufletului tezaurizează aventuri de maximă profunzime, experienţe estetice uimitoare şi tulburătoare mesaje din partea nevăzută a existenţei". Premiul „M.G. Samarineanu" l-a primit un artist plastic, Ioan Augustin Pop, „pentru opera sa de artă vizuală în care meditaţia asupra lumii contemporane nu încetează să producă lucrări de mari tensiuni plastice şi existenţiale în speranţa accesării unei armonii a spiritului şi materiei". Nu în cele din urmă, de fapt ordinea de acordare a fost exact invers, Premiul „De-aş avea..." i-a fost acordat, ex aequo, tinerei poetese Ioana Vintilă, „ca semn al recunoaşterii angajării sale autentice în călătoria mereu promiţătoare a poeziei de lung parcurs" şi tânărului Alex Ciorogar, „a cărui prestaţie în domeniul criticii literare lasă de pe acum să se întrevadă o viitoare autoritate în domeniu". Printre oaspeţii care au onorat invitaţia orădenilor de a participa la Zilele Revistei Familia, ediţia 28, s-au mai aflat criticul Virgil Podoabă, poeţii Viorel Mureşan, Hristina Doroftei, George Vulturescu.
„Este un loc unde sincretismul culturilor şi al religiilor există de multă vreme. Sursele acestei energii telurice probabil se transmit inclusiv în numele lui Iosif Vulcan şi în ceea ce fac aici, cu tenacitate, aceşti oameni care continuă Familia, cu multă modestie şi foarte multă autenticitate. Îngăduiţi-mi să-i felicit pentru ideea de a continua publicarea acestei reviste, fără să facă tam-tam, fără să inventeze alte isme şi asumându-şi misiunea de a continua ceva trainic, pentru care a venit momentul să apară într-o nouă lumină, aşa cum reapar într-o nouă lumină şi clădirile ponosite, acum mândria acestei sinteze de culturi a oraşului", a spus Dinu Flămând.