Ziua de marţi, 9 septembrie, va rămâne, cu siguranţă, în istoria multisecularei urbe de pe Crişul Negru, Camera Deputaţilor din Parlamentul României aprobând proiectul de lege nr. 379/2002 "privind declararea ca municipiu a oraşului Beiuş", după ce, în urmă cu un an, Senatul îşi exprimase, de asemenea, votul favorabil acestui demers. Istoria Beiuşului cerea statutul de municipiu Atestat documentar încă din veacul al XIII-lea, Beiuşul a fost dintotdeauna un puternic centru românesc, aici, la Brazda de Vest, menţionarea în actele vremii a voievozilor Ioan (1363) şi Petru (1410) confirmând aceasta. De altfel, în 1442 şi 1444, seniorul locului, episcopul catolic de Oradea, Ioan al VI-lea de Dominis, recunoştea vechea organizare judiciară a românilor, adică scaunul lor de judecată format din voievod, vicevoievod şi 12 cnezi-juraţi. În anul 1451, urmaşul lui Dominis, episcopul Ioan Vit?z, emite o diplomă prin care Beiuşul este declarat oraş liber, este ridicat la rangul de "civitas" şi scos de sub jurisdicţia castelanilor de la Finiş. Pustiit de turci, în 1595 şi 1598, precum şi de trupele lui Sigismund B?thory, în aprilie 1601, Beiuşul va intra în stăpânirea marelui domn valah Mihai Viteazul, în luna iunie a aceluiaşi an. În 1602, principele Sigismund B?thory dă o diplomă prin care toţi locuitorii Beiuşului şi urmaşii lor sunt ridicaţi la rangul de nobili, scutiţi de dări şi taxe. Oraşul se bucură acum de o autonomie deplină: îşi alege judele-primar şi pe cei 12 juraţi care formau consiliul urbei. După înfiinţarea Paşalâcului de Oradea, în 1660, Beiuşul devine reşedinţa sangeacului omonim, situaţie care se va menţine până la trecerea sub stăpânirea habsburgică, în urma cuceririi oraşului de către generalul conte de Corbelli, în anul 1689. Pe parcursul veacurilor de dominaţie imperială, Beiuşul a fost reşedinţa uneia din cele patru, apoi cinci plase din comitatul Bihor. Eliberat definitiv de sub orice stăpânire străină la 20 aprilie 1919, când armata română, aflată sub comanda colonelului Gheorghe Rasoviceanu, intră în oraş, Beiuşul îşi va dovedi importanţa sa ca şi centru românesc al acestei zone în anii 1940-1944, când, după ocuparea Oradiei de către trupele horthyste, devine reşedinţă a judeţului Bihor. Demersurile pentru "municipiu" Iniţiative privind ridicarea Beiuşului la rangul de municipiu au existat încă din anii `94-`95, dar acţiuni concrete în acest sens s-au desfăşurat abia după ultimele alegeri locale, actualul executiv beiuşean propunându-şi să ducă la bun sfârşit acest proiect care viza împlinirea unui ideal mai vechi al locuitorilor urbei. După ce proiectul de lege nr. 379/2002 a trecut de Senat, lucrurile păreau să se împotmolească la Cameră. Dar beiuşenii au înţeles că, o dată respins acest proiect de lege, cu greu oraşul lor ar mai putea revendica, în viitor, statutul de municipiu şi s-au mobilizat exemplar pentru referendumul local pe această temă, organizat la 26 ianuarie 2003. Din 9523 de alegători înscrişi pe liste, s-au prezentat la secţiile de votare 7884 (82,2%), iar 7612 dintre aceştia, adică 97,16% (!) au votat în favoarea ridicării urbei la rangul de municipiu. Beneficiile noului statut... Era firesc ca, în acest moment de sărbătoare, să solicităm câteva opinii celor care au iniţiat demersul încununat cu succes, privind declararea municipiului Beiuş, adică primarului Nicu-Silviu Odobasianu şi viceprimarului Viorel Iuhas. Silviu Odobasianu a ţinut să mulţumească tuturor celor care au sprijinit Beiuşul în împlinirea acestui ideal. În primul rând, grupului parlamentar bihorean, Prefecturii şi Consiliului Judeţean. Primarul urbei a enumerat apoi câteva dintre principalele avantaje care derivă din obţinerea acestui statut: atragerea de investitori şi investiţii; asigurarea unei mai bune asistenţe medicale, îmbunătăţirea dotării învăţământului; stabilirea impozitelor şi taxelor locale de către Consiliul Municipal; asigurarea tuturor serviciilor judeţene la nivel local, precum şi asigurarea unor criterii prioritare la nivel judeţean şi naţional, atunci când sunt luate decizii referitoare la comunităţile locale. ... şi priorităţile ce stau în faţa beiuşenilor Primarul Nicu-Silviu Odobasianu este de părere că ridicarea urbei la rangul de municipiu îi obligă pe toţi locuitorii la intensificarea eforturilor în vederea menţinerii şi îmbunătăţirii aspectului civilizat al Beiuşului, noul municipiu fiind o a doua poartă de intrare în ţară dinspre vest, după Oradea. Viceprimarul Viorel Iuhas a ţinut să-i asigure pe concitadinii săi că transformarea Beiuşului în municipiu nu va atrage o majorare a impozitelor şi taxelor, Primăria şi Consiliul Local urmând să găsească soluţiile legale privind evitarea împovărării beiuşenilor cu noi sarcini fiscale. Dacă multe dintre problemele majore şi, din păcate, cronice ale oraşului (alimentarea cu agent termic şi apă caldă, canalizarea şi asfaltarea unor străzi, modernizarea spitalului şi şcolilor) au fost rezolvate după 2000, principala grijă a edililor celui mai recent municipiu al ţării este legată de alimentarea cu apă rece, Odobasianu declarând că soluţia "Crişul Negru" nu este una viabilă, iar lucrările de amenajare de acolo au costat miliarde! Asta, în timp ce la îndemâna celor care au gestionat urbea în ultimii 13 ani stăteau soluţii mai eficiente şi mai ieftine, precum captarea văilor Finişului şi Tărcăiţei sau forarea unor puţuri de adâncime. Va fi sărbătoare mare! Interlocutorii noştri au precizat că vor încerca, în octombrie, să îmbine sărbătorirea a două evenimente majore pentru istoria bătrânei urbe de pe Crişul Negru: declararea oficială a municipiului şi aniversarea a 175 de ani de existenţă a Colegiului Naţional "Samuil Vulcan". Pentru că Beiuşul istoric, cultural, dar şi actual o merită din plin, în semn de recunoaştere a eforturilor tuturor locuitorilor săi pentru obţinerea acestui rang prim printre aşezările româneşti, la evenimentul din octombrie vor fi invitaţi preşedintele Ion Iliescu, premierul Adrian Năstase şi o serie de alte personalităţi ale vieţii noastre politice şi culturale. Deocamdată, beiuşenii merită felicitări, deoarece, aşa cum sublinia viceprimarul Viorel Iuhas, succesul este al întregii comunităţi, iar rezultatul referendumului din ianuarie a.c. a dovedit dorinţa fermă a concitadinilor noştri de a lăsa urmaşilor un MUNICIPIU!