Volumul „Latinitate, Romanitate, Românitate”, publicat la Chișinău, în acest an, și coordonat de conf. univ. dr. habil. Liliana Rotaru, a fost prezentat, miercuri, 13 iulie, și la Oradea.

Evenimentul a fost găzduit de Biblioteca Universității din Oradea. Alături de coordonatorul cărții, au luat parte la eveniment: prof. univ. dr. habil. Ion Eremia de la Universitatea de Stat din Moldova, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (IRISPSC), și prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea. Volumul „Latinitate, Romanitate, Românitate” reunește 27 de articole științifice și o recenzie de carte, prezentate în cadrul Conferinței Științifice Internaționale cu același nume, ediția a V-a, desfășurată la Chișinău, în perioada 5-6 noiembrie 2021.

În deschidere, Sorin Șipoș a elogiat efortul colegilor săi, istorici de la Chișinău, din cadrul Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir”, care și-au asumat „această direcție, foarte importantă, de cercetare ce privește frontierele spațiului românesc”.

În alocuțiunea sa, prof. univ. dr. habil. Ion Eremia, directorul din capitala Moldovei al Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir”, a spus: „O inimă bate la Chișinău, cea a doamnei Liliana Rotaru, și una la Oradea, cea a domnului Sorin Șipoș. Datorită lor a apărut acest volum”. Ion Eremia a criticat „tendința de minimalizare a ceea ce se poate numi latinitate, romanitate, românitate. (...) Aberații care nu rezistă criticii”. Explicând apariția cărții, universitarul a cerut: „Să atenționăm și mai mult publicul din România și Republica Moldova asupra acestor trei elemente: latinitate, romanitate, românitate”.

Coordonatoarea volumului, Liliana Rotaru, specialist în istorie contemporană, a vorbit despre cercetările sale în domeniul „moldovenismului”, curentul ideologic prin care „sovieticii au încercat să demonstreze că noi, basarabenii, suntem altceva decât românii din țară”. Această instrumentalizare a istoriei a fost definită de conf. univ. dr. habil. Liliana Rotaru ca o adevărată operațiune de „inginerie națională”.

Gabriel Moisa, decanul IRISPSC, a remarcat că „există tot mai mulți experți și tot mai puține competențe” și a subliniat că „într-un regim democratic, trebuie să fim mult mai atenți la ceea ce ni se livrează”. Existând, după cum spune decanul IRISPSC, pericolul de a ne încolona în spatele unor lideri de opinie sau „experți” incompetenți. „Democrația înseamnă și a înțelege ce citești. Marele pericol fiind să nu mai știm ce să citim ca să devenim competenți”.

Directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea, Sorin Șipoș, s-a referit la acele studii din volumul „Latinitate, Romanitate, Românitate” care cuprind cercetări cu privire la modul în care erau percepuți românii de călătorii străini ai secolelor XVIII și XIX. „Marea majoritate a acestor călători spun că românii vorbesc limba română și că românii sunt urmașii dacilor și ai romanilor”, a spus Sorin Șipoș care a remarcat că aceia care susțineau teza romanității și a latinității românilor erau umaniști: istorici, geografi, filologi, clerici, artiști, „oameni care aveau competența de a face aceste observații”.

„Să ne păstrăm limba, să o cultivăm, să nu ne fie rușine de ea, pentru că este elementul cel mai important al identității noastre naționale”, a spus, la final, Sorin Șipoș.

Evenimentul a fost organizat de Școala Doctorală de Istorie, Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” și IRISPSC, în colaborare cu Universitatea de Stat din Moldova.