La nivelul judeţului Bihor a fost constituit un grup de lucru pentru Centenarul Marii Uniri de la 1918, coordonat de prefectul Ioan Mihaiu, care va centraliza activităţile dedicate acestui eveniment major din istoria României. Unul dintre proiectele anunţate este cel al Muzeului Ţării Crişurilor privind amplasarea de plăci comemorative în cele 57 de unităţi administrativ-teritoriale bihorene care au avut delegaţi oficiali la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Plăcile comemorative vor fi realizate pe baza informaţiilor cuprinse în cartea istoricului orădean Viorel Faur.

 

Istorici, oameni de cultură şi primari au participat ieri la întâlnirea organizată de prefectul Ioan Mihaiu pentru a prezenta situaţia pregătirilor pentru marcarea împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire din 1918. Prefectul a anunţat că instituţia pe care o conduce nu are buget care să-i permită alocarea de bani pentru organizarea de evenimente, însă a decis să se implice în coordonarea activităţilor care se vor derula pe parcursul acestui an şi chiar anul viitor şi care sunt dedicate Centenarului. În acest sens, prin ordin de prefect, a fost constituit un grup de lucru format din 24 de persoane - istorici, oameni de cultură, reprezentanţi ai unor asociaţii şi instituţii implicate în organizarea acestor manifestări. „Vor avea loc întâlniri cel puţin o dată pe lună”, a precizat Ioan Mihaiu, adăugând că, până în prezent, au fost centralizate 110 acţiuni, lista putând fi consultată pe site-ul instituţiei: bh.prefectura.mai.gov.ro. Unul dintre proiectele prezentate ieri a fost cel al Muzeului Ţării Crişurilor, realizat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor, privind amplasarea de plăci comemorative în cele 57 de unităţi administrativ-teritoriale care au avut delegaţi, aleşi sau de drept, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia şi care au votat unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu Patria Mamă. Prefectul Ioan Mihaiu a precizat că plăcile vor fi realizate pe baza informaţiilor cuprinse în volumul „Centenarul Unirii - contribuţia bihorenilor la actul istoric de la 1 Decembrie 1918”, al istoricului Viorel Faur. La Alba Iulia au fost 105 delegaţi bihoreni care şi-au exprimat votul în favoarea Marii Uniri. Prefectul de Bihor le-a transmis primarilor prezenţi că au obligaţia să se adreseze Direcţiei Judeţene pentru Cultură pentru obţinerea avizului de amplasare a plăcilor, iar ei trebuie să elibereze certificatele de urbanism. „Azi (n.r. joi - 22 februarie) am semnat o circulară, astfel că veţi avea competenţa să semnaţi certificate de urbanism şi autorizaţii de construcţie, cu excepţia celor prevăzute în lege”, a anunţat Ioan Mihaiu. Până acum, aceste acte trebuiau semnate de arhitectul şef al judeţului. Şi celelalte unităţi administrativ teritoriale care nu au avut delegaţi oficiali la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, dar au avut reprezentanţi printre cei rămaşi afară, sau soldaţi morţi pe front sau prizonieri, vor putea solicita sprijin pentru amplasarea de monumente, statui sau plăci comemorative. În plus, Mihaiu le-a transmis primarilor că fiecare unitate administrativ-teritorială trebuie să amplaseze un catarg pe care să poată fi înălţat steagul României.

 

Carte pentru bihorenii care au votat Unirea

În cadrul întâlnirii de ieri, a fost lansată cartea istoricului Viorel Faur dedicată bihorenilor care au contribuit la Marea Unire. „Cartea este rodul cercetărilor asidue realizate de câteva decenii de către Viorel Faur”, a menţionat directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Lucian Silaghi, adăugând că „trebuie să fim recunoscători celor care, în urmă cu 100 de ani, ne-au făcut acest cadou (n.r. - Marea Unire)”. Autorul cărţii „Centenarul Unirii - contribuţia bihorenilor la actul istoric de la 1 Decembrie 1918” a menţionat că lucrarea „e adunată în timp, firicel cu firicel” şi are o destinaţie precisă: să servească celor care fac manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri. „Dacă se pun plăci în judeţ, acestea ar trebui să fie expresia voinţei locale. Dacă există dovada că un cetăţean a intrat în sala Unirii şi a votat unirea cu Patria Mamă, cei din sat ar trebui, ar fi normal zic eu să se gândească cum putem noi să punem un semn în timp”, a afirmat Viorel Faur. El a dat exemplu satul Sighiştel, care are amplasat un monument dedicat lui Atanasie Toader, situat vizavi de şcoală. „Atanasie Toader nu a mers ca reprezentant al satului Sighiştel, ci al Plasei Beiuş-Vaşcău, cea mai mare Plasă din judeţul Bihor”, a menţionat istoricul orădean. El a mai precizat că în Bihor au fost cele mai multe cercuri electorale - 12, ceea ce reprezintă „o altă mândrie pentru noi”. „În noiembrie 1918 am inaugurat votul universal. Delegaţii aveau un vot imperativ - Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu Patria Mamă”, a declarat Faur. Istoricul orădean a insistat ca pe plăcile comemorative să fie trecuţi delegaţii de drept şi cei aleşi, pentru că ei au votat unirea. „Lor le datorăm faptul că vorbim acum româneşte. Ei au făcut Marea Unire”, a afirmat Viorel Faur. El a atras atenţia, însă, că dacă pe plăcile comemorative nu se va menţiona numele delegaţilor, dacă sunt delegaţi aleşi sau de drept şi că au votat unirea cu Patria Mamă la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, acestea nu-şi au rostul. „Ei nu s-au dus acolo în excursie. O înşiruire de nume nu înseamnă nimic. Mai bine să nu facem ceva decât să facem cum nu trebuie. Să facem o treabă ireproşabilă, care să ne onoreze”, a afirmat istoricul Viorel Faur, care le-a recomandat primarilor să promoveze acest eveniment în rândul cetăţenilor, îndemnându-i să pună suflet. La final, el a împărţit câte un volum fiecăruia dintre primarii prezenţi.