La 9 mai, calendarul marchează Ziua Europei, ce comemorează Declaraţia Schuman din 1950. Planul istoric a fost o propunere de a plasa producţia de cărbune şi oţel franceză şi vest-germană sub o autoritate unică, care a devenit ulterior Uniunea Europeană.

 

Cu mai puţin de o lună până la alegerile europene, ce ne rezervă această Zi a Europei? - relatează platforma media European Newsroom, în articolul de fond publicat miercuri.

„9 mai, Ziua Europei, nu este doar o zi de reamintire, dar şi o zi în care ne gândim la viitorul nostru comun. Apropierea acestei zile de alegeri face din ea o ocazie mai semnificativă ca oricând'', a explicat Parlamentul European într-un comunicat de presă.

Data de 9 mai comemorează declaraţia istorică a ministrului de externe francez Robert Schuman din 1950 cu privire la fondarea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, care a devenit ulterior Uniunea Europeană. Începând din 1985, această zi a fost marcată cu celebrări şi festivităţi în întreaga Europă.

 

„Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine''

De Ziua Europei 2024, peste 60 de oraşe vor ilumina monumente şi clădiri emblematice într-o încercare de a evidenţia importanţa votării. ''Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine'': sloganul campaniei Parlamentului European şi drapelul albastru cu stele galbene al UE vor fi proiectate pe monumente în noaptea de Ziua Europei - printre ele Colosseumul din Roma, Grand Place din Bruxelles, Podul Samuel Beckett din Dublin, primăria din Vilnius sau Palatul prezidenţial din Bratislava.

„Cu aceste iluminări ce au loc în oraşe de pe continent, Parlamentul European şi autorităţile naţionale şi locale lucrează împreună pentru a trimite un mesaj unit către 440 de milioane de cetăţeni europeni despre importanţa alegerilor europene pentru viitorul fiecăruia'', indică declaraţia Parlamentului European. Întrucât aceste iluminări sunt în spaţii publice, ele se adresează fiecărei persoane, nu doar celor care sunt eligibile să voteze.

Între 6 şi 9 iunie, cetăţenii UE sunt chemaţi să voteze 720 de membri ai Parlamentului European. În octombrie anul trecut, Agenţia UE pentru Securitate Cibernetică a făcut deja un apel la vigilenţă în perspectiva alegerilor din iunie, afirmând că ''campaniile de manipulare a informaţiilor sunt considerate a fi o ameninţare majoră pentru procesele electorale''.

Dezinformarea şi propaganda sunt un subiect de discuţie în perioada dinaintea alegerilor, precum şi în social media. Experţii afirmă că partidele populiste de extremă dreapta sunt mult în faţa rivalilor lor tradiţionali pentru atenţia electoratului pe social media, acolo unde dezinformarea provoacă teamă şi furie în jurul subiectelor esenţiale în alegerile europene.

 

Celebrări în Europa

Sărbătorile organizate pentru Ziua Europei ating domeniile artei, culturii, politicii şi altele. Prin muzică, dans, discuţii, proiecţii şi alte formate mii de oameni comemorează pacea, unitatea şi ideea europeană. State membre şi candidaţi găzduiesc festivităţi într-o mulţime de oraşe, adesea în colaborare cu entităţi naţionale, instituţii UE sau societatea civilă.

Comisia Europeană şi Parlamentul European şi-au deschis deja porţile la Bruxelles în 4 mai şi la Strasbourg în 27 aprilie. Pentru prima dată, Parlamentul European va marca Ziua Europei la sediile sale din Luxemburg cu un "sat al democraţiei'', evenimente culturale şi deschiderea pentru public a unei noi expoziţii despre Europa pe 9 mai.

În Italia, pentru prima dată de la înfiinţarea Zilei Europei, trei sate istorice vor fi iluminate în albastru. Un eveniment cheie se va desfăşura în Piazza del Campidoglio din Roma, cu o dezbatere, lecturi şi muzică.

În Slovenia, celebrarea Zilei Europei va marca 20 de ani de la aderarea la UE. Principalul eveniment al acestei aniversări va avea loc pe 9 mai în Piaţa Europa, ce este împărţită de Italia şi Slovenia. În urmă cu 20 de ani, premierul de atunci al Sloveniei, Anton Rop, şi preşedintele de la acea vreme al Comisiei Europene, Romano Prodi, au numărat secundele până la aderarea Sloveniei la UE în această piaţă.

În capitala Bulgariei, Sofia, vizitatorii vor avea ocazia de a încerca preparate culinare şi băuturi din state membre UE şi de a se bucura de muzică şi dansuri din diferite părţi ale Europei. Ca parte a festivalului LUNAR, un spectacol de lumini în 3D va ilumina Palatul Galeriilor de Artă Naţionale.

Şi Albania, ţară candidată la UE, sărbătoreşte Ziua Europei în fiecare an. Pe 4 mai, în oraşul Shkodër a fost lansată Săptămâna Europei, cu accent pe incluziune, diversitate şi drepturile omului. Săptămâna Europei se va încheia în 9 mai cu un Târg al Europei în capitala Tirana.

 

Laureaţi ai premiilor UE

În oraşul german Aachen, de sărbătoarea Înălţării are loc în mod tradiţional ceremonia de decernare a Premiului internaţional Charlemagne pentru servicii aduse Europei. În acest an, Înălţarea (potrivit calendarului catolic, n.red.) pică tot pe 9 mai.

Acordat pentru prima dată în 1950, premiul din acest an va fi atribuit Marelui Rabin Pinchas Goldschmidt, care este preşedintele Conferinţei Rabinilor Europeni (CER), şi poporului evreu din Europa.

Potrivit Consiliului de Administraţie al Societăţii pentru Conferirea Premiului Internaţional Charlemagne din Aachen, premiul îi este acordat lui Pinchas Goldschmidt „în semn de recunoaştere a eforturilor sale remarcabile de promovare a păcii, a dreptului tuturor popoarelor la autodeterminare, a valorilor europene, a toleranţei, a pluralismului şi a înţelegerii, precum şi în semn de recunoaştere a angajamentului său semnificativ în favoarea dialogului interreligios şi intercultural".

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Premiului Charlemagne, Jurgen Linden, a subliniat că Premiul Charlemagne nu ia o poziţie cu privire la conflictul din Orientul Mijlociu, dar susţine opinia laureatului desemnat Goldschmidt, care face apel la o încetare a focului pe termen lung, la o pace durabilă şi la dreptul popoarelor la autodeterminare.

Laureatul de anul trecut a fost preşedintele ucrainean Volodymir Zelenski.

Începând din 2008, Premiul Charlemagne pentru tineret este decernat cu două zile înainte de Premiul Charlemagne. În fiecare an, Parlamentul European şi Fundaţia Internaţională a Premiului Charlemagne lansează un concurs destinat tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani din toate statele membre, care participă activ la modelarea Europei şi promovează înţelegerea europeană.

Anul acesta, Sisterhood Pathways, un proiect din Lituania care are ca scop combaterea violenţei împotriva femeilor din ţările baltice, a câştigat Premiul Charlemagne pentru tineret, primind 7.500 de euro.

Nota red.- Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, ANSA, ATA, BTA, dpa, Europa Press, STA, Agerpres.