Procurorii DIICOT au participat la o acțiune internațională, împotriva cărăușilor de bani, pe teritoriul României fiind făcute mai multe percheziții și deschise dosare penale, prejudiciul estimat de anchetatorii români fiind de 600.000 de euro, potrivit structurii din Ministerul Public.

 

Autoritățile din 26 de țări, cu sprijinul Eurojust, Europol și European Banking Federation au organizat, în perioada 20-24 noiembrie, o acțiune la nivel internațional împotriva cărăușilor de bani (Money Mules).

„La nivel național, procurorii DIICOT- Structura Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate au efectuat opt percheziții domiciliare în cadrul unui dosar penal în care a fost cauzat un prejudiciu de aproximativ 200.000 de euro. Totodată, în cadrul a nouă dosare penale au mai fost identificați 49 de cărăuși de bani și un recrutator, stabilindu-se faptul că, prin diferite metode (phishing, tranzacții financiare ilegale, oferte vânzări online fictive), au fost fraudate 141 de persoane, fiind cauzat un prejudiciu de aproximativ 400.000 de euro”, conform unui comunicat de presă al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). La nivel internațional, în urma acțiunii, 159 de persoane au fost arestate pe teritoriul Europei, au fost identificați 59 de recrutatori/organizatori, precum și 766 de cărăuși de bani, 409 dintre aceștia fiind audiați de către autoritățile de aplicare a legii.

Potrivit sursei citate, cărăușii de bani (money mules) sunt persoane recrutate de diferite grupuri criminale organizate ca intermediari în activitatea de spălare a banilor, aceștia fiind folosiți pentru a primi și a transfera în conturi bancare fonduri obținute în mod ilegal.

„Cu ajutorul băncilor participante și al partenerilor din sectorul privat, au fost raportate 1.719 tranzacții financiare în care sunt implicați cărăuși de bani, fiind cauzat un prejudiciu de aproximativ 31.000.000 de euro. 90% din tranzacțiile financiare de mai sus au fost efectuate după obținerea ilegală a unor sume de bani prin comiterea unor infracțiuni din sfera criminalității informatice (phishing, CEO Fraud, Business Email Compromise, fake sales)”, conform DIICOT.

De asemenea, susțin anchetatorii, în schema de spălare a banilor a fost observată o creștere a tranzacțiilor cu monede virtuale (Bitcoin). La această acțiune au participat autorități din Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, United Kingdom și Statele Unite le Americii.