Cetățenii cu drept de vot din Republica Moldova sunt chemați duminică la urne pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale, după o campanie electorală dură, cu acuzații personale acide, între Igor Dodon, candidatul prorus al Partidului Socialiștilor (PSRM), considerat favorit în sondaje, și Maia Sandu, candidata proeuropeană a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care pornește cu șansa a doua, dar a cărei posibilă victorie depinde, potrivit analiștilor, de o prezență ridicată la vot.

 

Igor Dodon a câștigat primul tur de scrutin al alegerilor, desfășurat la 30 octombrie, cu 47,98% din sufragii (680.550 de voturi), sub pragul de 50% necesar pentru a fi declarat învingător în primul tur.

Maia Sandu s-a plasat pe poziția a doua, cu 38,71% din sufragii (549.152 de voturi). Prezența la urne a fost de 50,95%. Este pentru prima dată după anul 2000 când cetățenii își aleg prin vot direct președintele, acesta fiind până acum votat de parlament.  Cei doi contracandidați au participat joi seară la două dezbateri electorale televizate, în care s-au acuzat din nou reciproc de legături cu oligarhia și de eșecul guvernărilor din ultimii ani, dar au încercat în același timp să transmită mesaje de unitate către un electorat care așteaptă de la viitorul președinte să întărească o societate polarizată și să aducă o schimbare reală, într-o țară în care populația și-a pierdut încrederea în clasa politică, după scandalurile de corupție care au culminat cu furtul unui miliard de dolari din bănci. Dezvăluirea în 2015 a dispariției miliardului de dolari din trei bănci a dus la proteste de stradă, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) și Uniunea Europeană (UE) au oprit atunci ajutorul pentru Republica Moldova, o țară cu 3,5 milioane de locuitori. Luni, FMI a aprobat totuși programul cu Republica Moldova pe o perioadă de trei ani. Acordul cu FMI prevede accesul la circa 182,7 milioane dolari. Candidatul prorus Igor Dodon a spus că pledează pentru relații bune cu vecinii Republicii Moldova, România și Ucraina, dar și pentru continuarea 'relațiilor bune de parteneriat' cu Uniunea Europeană, precizând că regimul liberalizat de vize va rămâne în vigoare și că președintele țării nu poate denunța Acordul de Asociere cu blocul comunitar. El a declarat totuși că, dacă va ajunge președinte, va efectua prima vizită la Moscova, apoi la Bruxelles și ulterior la București. La rândul său, candidata proeuropeană Maia Sandu s-a exprimat pentru relații cât mai strânse cu Uniunea Europeană și pentru continuarea Acordului de Asociere și a spus că "Republica Moldova are nevoie de relații bune cu vecinii, și cu România, și cu Ucraina". Potrivit ei, România poate sprijini energetic Republica Moldova, dar și în ceea ce privește combaterea corupției și dezvoltarea infrastructurii. Maia Sandu a mai afirmat că cea mai mare problemă a Republicii Moldova este corupția și că va face din lupta împotriva acestui flagel o prioritate în cazul în care va ajunge președinte. Numeroși alegători așteaptă o schimbare față de politica din ultimii ani, iar cei care se află în străinătate speră că se vor putea întoarce în țară.