Retragerea preşedintelui american, Joe Biden, din cursa pentru Casa Albă aruncă ţara într-un an electoral ameţitor, care nu s-a mai văzut în istoria SUA din 1968, care a fost un "annus horribilis" plin de surprize, marcat de proteste violente, două asasinate şi o retragere prezidenţială similară cu cea de duminică şi care a adus cu sine unul dintre cele mai mari eşecuri electorale pentru democraţi, transmite EFE. Membrii staff-ului din campania prezidențială a lui Joe Biden și-au petrecut ultima săptămâna insistând peste tot că președintele intenționează să rămână în cursa pentru Casa Albă, în ciuda numeroaselor voci care cereau retragerea acestuia și a faptului că sondajele indicau o înfrângere în fața lui Trump în aproape toate statele competitive, scrie BBC.

Seria de ghinioane care l-au determinat duminică pe Biden să se retragă din cursa electorală readuce în memorie situaţia preşedintelui Lyndon B. Johnson (1963-1969), care a surprins lumea anunţând că nu va căuta să fie reales cu doar câteva luni înaintea unei convenţii a partidului.

Paralelele sunt mai multe: Lyndon B. Jonhson, cu două infarcturi la activ şi într-o stare de sănătate delicată, a decis în martie 1968 să nu mai candideze pentru a fi reales din cauza nepopularităţii războiului din Vietnam, ceea ce a dus la o convenţie de partid deschisă, în luna august a aceluiaşi an, şi care, la fel ca şi în acest an, a avut loc la Chicago.

„Cea mai mare similitudine, când mă uit înapoi în istoria Americii, sunt alegerile primare din 1968 la care tatăl meu a participat şi a fost asasinat", a declarat Robert F. Kennedy Jr., fiul lui Robert F. Kennedy, care a candidat la preşedinţie tocmai în acel an fatidic şi a fost asasinat în iunie.

 

1968, „annus horribilis"

Anul 1968 a fost unul tumultuos în istoria SUA. Nemulţumirea generalizată faţă de războiul din Vietnam (1955-1975), la care s-au adăugat îngrijorările aliaţilor săi cu privire la starea sa delicată de sănătate, şi-au pus amprenta asupra lui Johnson.

La 31 martie 1968, el a cedat presiunilor şi într-un discurs televizat şi-a anunţat ieşirea din cursa electorală: „Nu voi căuta şi nici nu voi accepta nominalizarea partidului meu pentru un nou mandat de preşedinte".

Acel discurs neaşteptat a dus la o cursă contracronometru pentru găsirea unui candidat din rândurile democraţilor capabil să-l înfrunte pe republicanul Richard Nixon, care avea un avantaj spectaculos faţă de rivalii săi în sondaje.

S-a înhămat la această sarcină fratele fostului preşedinte John F. Kennedy (JFK), Robert (RFK), care a candidat pentru nominalizarea democrată alături de Eugene McCarthy, activist antirăzboi, şi a ieşit pe primul loc.

După asasinarea lui Kennedy, care a şocat societatea, la nici două luni după ce îşi anunţase candidatura, McCarthy l-a înfruntat pe Hubert Humphrey în alegerile primare ale Partidului Democrat pentru desemnarea candidatului formaţiunii la Casa Albă, la convenţia care a avut loc la Chicago. Humphrey a câştigat nominalizarea, înfuriind facţiunile care se opuneau intervenţiei din Vietnam.

Între acel an violent, marcat deopotrivă de asasinarea activistului Martin Luther King, şi 2024 există anumite similitudini, inclusiv dacă se ia în calcul tentativa de asasinare împotriva candidatului republican Donald Trump, în timpul unui miting din Pennsylvania, pe 13 iulie.

Chicago, un bastion blestemat pentru democraţi

Întâmplare sau destin, convenţia democrată de anul acesta va avea loc la Chicago. Cea din 1968 a fost un punct de cotitură pentru democraţi şi va rămâne în analele istoriei ca fiind una dintre cele mai violente, după ciocnirile dintre protestatarii antirăzboi şi poliţie, care s-au soldat cu arestări în masă într-o atmosferă de haos.

„A fost un haos care a explodat şi a distrus Partidul Democrat timp de un deceniu", a declarat duminica aceasta candidatul independent Robert F. Kennedy Jr.

 

Cum a luat Biden decizia de a se retrare din cursa prezidenţială

Membrii staff-ului din campania prezidențială a lui Joe Biden și-au petrecut ultima săptămâna insistând peste tot că președintele intenționează să rămână în cursa pentru Casa Albă, în ciuda numeroaselor voci care cereau retragerea acestuia și a faptului că sondajele indicau o înfrângere în fața lui Trump în aproape toate statele competitive, scrie BBC.

Chiar și sâmbătă, cu o zi înainte de anunțul oficial al retragerii, membrii staff-ului Biden gândeau un calendar de campanie pentru acesta, care urma să fie folosit din momentul în care președintele revenea la Casa Albă, săptămână viitoare.

Biden se afla de mai mult timp la casa sa de pe plajă din Delaware, izolându-se din cauza Covid-19. Cât s-a aflat acolo, președintele a insistat constant că rămâne în cursă, fiind înfuriat privat de faptul că se formase deja un efort coordonat de presiune pentru a-i cere retragerea.

Sâmbătă seară, Biden a început să ia în calcul serios ideea retragerii - una dintre cele mai grele decizii din carierea sa politică de 50 de ani. A discutat cu un mic cerc de restrâns de subalterni politici, printre care și Steve Richetti, unul dintre cei mai apropiați consilieri ai săi, Mike Donilon, strategul-șef al campaniei sale, Annie Tomasini, șefa adjunctă de cabinet și cu Anthony Bernal, șeful de cabinet al primei doamne.

Richetti, care i-a fost consilier apropiat lui Biden încă de când acesta era senator, a venit la casa de pe plajă a președintelui, vineri. Donilon, un alt consilier care a jucat un rol important în toate deciziile politice mari ale lui Biden s-a alăturat discuției tot sâmbătă.

Biden și aliații săi au discutat cifrele din sondaje și feluri în care ar mai putea să-l învingă pe Donald Trump în actualul climat politic. Confruntat cu datele sociologice și având în față o nouă săptămână în care sprijinul politic al democraților ar fi continuat să se volatilizeze, președintele a luat decizia. Împreună cu Donilon a scris mesajul de retragere, în timp ce Richetti a făcut pregătirile pentru a disemina mesajul public și de a informa și pe ceilalți membri ai staff-ului.

Biden a luat decizia finală duminică dimineață, l-a sunat separat pe șeful de cabinet, Jeff Zients, pe șefa de campanie, Jen O’Malley Dillon și pe vicepreședinta Kamala Harris, conform surselor BBC.

Duminică, la ora locală 13.45, președintele a avut un apel video cu cei mai importanți membri ai staff-ului său de campanie, iar după un minut a făcut public și mesajul care a cutremurat scena politică americană.

Mulți dintre angajații de la Casa Albă și din campanie nu au fost informați în prealabil de planurile lui Biden de a se retrage. Majoritatea au aflat din postarea de pe rețelele sociale. Zients, șeful de cabinet al președintelui, a deschis un apel video cu oficialii de la Casa Albă și a trimis un mail spre staff-ul din Aripa de Vest care confirma decizia președintelui și le mulțumea pentru munca depusă.

Între timp, Biden a dat telefoane democraților de rang înalt – din Congres, guvernatorilor și susținătorilor. Kamala Harris a fost cea care a discutat cu liderii politici din Congres, inclusiv cu șeful democraților de la Cameră, Hakeem Jeffries.