Partidele proeuropene păstrează o majoritatea substanțială în Parlamentul European, în pofida ascensiunii forțelor populiste și eurosceptice, însă rezultatele europarlamentarelor sugerează că va fi dificil de găsit un echilibru al puterii în interiorul unui legislativ european fragmentat.

Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) și Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D, centru-stânga), cele mai mari formațiuni paneuropene, au rămas pe primele două locuri, însă ambele au suferit înfrângeri usturătoare, pierzând fiecare aproximativ 30 de locuri, ajungând la 180 de locuri, respectiv 146, potrivit rezultatelor parțiale.
Pe locul al treilea se clasează ALDE (Grupului Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa) + Renaissance (Franţa) + USR PLUS (România), o noua coaliție liberală de centru, proeuropeană, cu 109 locuri, iar pe al patrulea loc se clasează Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, cu 69 locuri. O colecție eterogenă de forțe de extremă-dreapta, inclusiv Partidul Brexit din Marea Britanie, Adunarea Națională din Franța și Liga din Italia, va aduna cel puțin 115 de locuri - dar nu este clar cât de coordonate vor fi aceste formațiuni, care în prezent sunt împărțite în mai multe grupuri distincte. Fragmentarea politică rezultată în urma alegerilor europarlamentare sugerează că negocierile pentru ocuparea pozițiilor cheie în Uniunea Europeană, inclusiv cea de președinte al Comisiei Europene, vor fi dificile. Partidele proeuropene continuă să dețină o majoritate substanțială, însă popularii, care rămân pe primul loc, vor fi net depășiți numeric de alte grupuri proeuropene - socialiști, liberali și verzi - care și-au manifestat dorința de a sparge monopolul conservatorilor asupra conducerii instituțiilor UE, relatează site-ul de știri Politico Europa.
Cu toate acestea, Joseph Daul, președintele popularilor europeni, a revendicat victoria în alegeri pentru partidul său și s-a declarat încrezător că Manfred Weber, candidatul PPE, va obține șefia Comisiei Europene.
Pe de altă parte, Udo Bullmann, liderul socialiștilor din Parlamentul European, a declarat că domnia PPE a ajuns la final. „PPE nu mai are rezultatele, nici puterea politică să conducă UE și Comisia Europeană", a declarat Bullmann, adăugând că este „nevoie de o nouă coaliție pentru reformă".
Margrethe Vestager, una din candidații coaliției centru-liberală la președinția Comisiei Europene, a declarat că acest scrutin este un „semnal pentru schimbare". „Nu mai este doar o majoritate a două partide", a declarat Vestager, care deține funcția de comisar european pentru Concurență. „Am lucrat la spargerea monopolurilor, asta fac de cinci ani - și asta au făcut astăzi (duminică - n.red.) alegătorii", a completat Vestager.
Frans Timmermans, candidatul socialiștilor la președinția Comisiei Europene, a admis că rezultatele alegerilor europarlamentare au fost slabe pentru formațiunea paneuropeană pe care o reprezintă. „Am pierdut locurile și asta înseamnă că trebuie să fim umili. Dar sunt de asemenea și optimist", a completat Timmermans.
Ascensiunea extremei-drepte indică faptul că Uniunea Europeană va continua să se confrunte și în anii următori cu o insurgență populistă, deşi este dificil de anticipat dacă forțele populiste de dreapta vor putea forma un grup politic coerent în viitoarea legislatură a Parlamentului European.