Mii de migranţi sunt prinşi în disputa dintre UE şi Belarus. Dino, un kurd irakian, ştia că îşi asumă un risc încercând să se strecoare în UE prin Belarus. Dar, din dorinţa de a avea o viaţă nouă, a plătit 4.000 de dolari unui agent de turism care i-a aranjat o viză şi un bilet de avion spre Minsk.

 

La sfârşitul săptămânii trecute Dino a ajuns în cele din urmă la graniţa cu Polonia, unde a fost întâmpinat cu garduri de sârmă ghimpată, temperaturi sub zero grade şi soldaţi înarmaţi, trimişi să împiedice trecerea persoanelor ca el.

„Este atât de frig... stăm aici şi rămânem fără mâncare”, a declarat săptămâna aceasta pentru Financial Times, în vârstă de 47 de ani, printr-un apel video dintr-o tabără de frontieră improvizată, cu bariera care îl separă de Polonia. „Dacă am putea obţine o viză pentru Polonia, dacă am putea obţine o viză pentru Germania... m-aş duce acolo şi aş lucra”.

El şi miile de alţi migranţi împinşi spre graniţă sunt pioni într-o criză care se intensifică şi despre care oficialii UE spun că a fost orchestrată de regimul preşedintelui belarus Alexander Lukaşenko, ca parte a unui plan de destabilizare a UE ca represalii pentru sprijinul acordat opoziţiei belaruse.

Situaţia a escaladat dramatic în această săptămână, când cel mai mare grup de migranţi din istorie s-a îndreptat spre frontieră, ceea ce a provocat un avertisment din partea UE privind noi sancţiuni împotriva Belarusului şi o ameninţare din partea lui Lukaşenko de a opri tranzitul de gaze către blocul comunitar.

În centrul crizei se află migranţii înşişi, înghesuiţi pe o fâşie subţire de pământ, cu serviciile de securitate poloneze de o parte şi forţele belaruse de cealaltă parte. În convorbirile video din taberele din pădure din această săptămână, ei au vorbit despre lipsa de hrană şi apă şi au subliniat numeroşii copii din tabără, înghesuiţi în jurul focurilor de tabără pe solul îngheţat.

Au fost şase decese, potrivit poliţiei de frontieră poloneze, care are informaţii doar despre cazurile de pe partea lor de frontieră.

În ultimele şase luni, numărul persoanelor care au încercat să intre ilegal în UE prin frontiera sa estică a crescut, deoarece Belarus a permis migranţilor din ţări precum Irak, Siria, Somalia şi Yemen să intre pe teritoriul său şi să călătorească până la frontiera cu Polonia, precum şi la cele cu Letonia şi Lituania.

Alianţa Nord-Atlantică a exprimat preocupare privind afluxul de imigranţi de la frontiera Belarusului cu Polonia şi a cerut Administraţiei de la Minsk să respecte legislaţia internaţională, denunţând utilizarea tacticilor „hibride” în conflictul cu Uniunea Europeană.