Miniştrii de Externe din Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia au participat, ieri, la o reuniune-cheie cu cei din Germania şi Luxemburg, care deţine preşedinţia UE, în contextul intensificării disensiunilor cu privire la cotele obligatorii şi permanente de azilanţi propuse de CE, relatează BBC News.

Cele patru ţări din Europa Centrală şi de Est resping cotele propuse de către Comisia Europeană (CE) şi susţinute de Germania. Negocierile de la Praga urmau să se concentreze asupra acestei probleme. Comisia vrea ca un număr suplimentar de 120.000 de solicitanţi de azil să fie împărţit între 22 de state membre ale Uniunii Europene (UE). Este vorba despre un număr de patru ori mai mare decât cel deja acceptat în iunie, de aproximativ 32.000 de solicitanţi de azil. În ultimele săptămâni, zeci de mii de migranţi au încercat cu disperare să fugă din calea unor conflicte din ţări ca Siria şi Libia. Mulţi dintre ei traversează Ungaria, în drum către Austria, Germania şi Suedia - state UE mai bogate şi cu politici de azil mai liberale. Aceste ţările central şi est-europene - Grupul Celor Patru de la Vişegrad (V4) - au respins cotele obligatorii propuse. Ele au făcut acest lucru în pofida faptului că fiecăreia dintre ele le-ar fi repartizaţi mult mai puţini refugiaţi decât Germaniei, în cazul în care UE adoptă propunerile. Înaintea reuniunii de la Praga, ministrul ceh de Externe a anunţat că întâlnirea are scopul să consolideze "o mai bună înţelegere reciprocă între statele membre UE... (în lumina) opiniilor diferite". Ungaria, în special, a devenit rută majoră către nordul Europei, după ce pe teritoriul ţării au sosit, anul acesta, peste 150.000 de refugiaţi şi imigranţi. Armata ungară a început de miercuri exerciţii militare în vederea pregătirii trupelor pentru un eventual viitor rol în apărarea frontierei şi oprirea afluxului de oameni - o decizie aspru denunţată de către organizaţii de apărarea drepturilor omului. O nouă barieră de sârmă ghimpată este construită la frontiera de sud a ţării, cu Serbia, într-un ritm de zece kilometri pe zi, a confirmat ministrul ungar al Apărării. Autorităţile de la Budapesta au fost avertizate de ONU să aştepte alţi 42.000 de migranţi săptămâna viitoare. Pe de altă parte, preşedintele Statelor Unite Barack Obama a confirmat că Washingtonul urmează să accepte cel puţin 10.000 de refugiaţi din Siria în 2016. Până în prezent, americanii au acceptat doar 1.500. Marea Britanie a anunţat, la rândul ei că va găzdui 20.000 de refugiaţi sirieni, din tabere situate în jurul Siriei, până în 2020. Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a anunţat miercuri un plan de distribuire a 120.000 de refugiaţi din Grecia, Italia şi Ungaria în statele membre ale UE prin intermediul unui sistem de cote obligatorii. Este vorba despre un număr de refugiaţi suplimentar faţă de cei 40.000, doar din Grecia şi Italia, propuşi în mai. Parlamentul European a adoptat joi planul lui Juncker, iar acest pachet urmează să fie supus aprobării statelor membre UE. Concomitent, ministrul sirian pentru Informaţii Omran al-Zoubi a apreciat, într-una dintre rarele sale intervenţii, că Europa ar trebui să poarte întreaga responsabilitate a crizei, adăugând că cei mai mulţi dintre sirienii care au fugit din ţară provin din zonele aflate sub controlul rivalilor Guvernului lui Bashar al-Assad, inclusiv din zone aflate sub controlul grupării extremiste Statul Islamic (SI). Ministrul sirian a criticat statele europene pentru faptul că "trimit terorişti" în ţara sa, referindu-se la mii de europeni care s-au dus atât în Siria, cât şi în Irak, pentru a lupta alături de gruparea jihadistă Statul Islamic.