Preşedintele Republicii Moldova va fi ales prin votul direct al cetăţenilor, a stabilit vineri Curtea Constituţională de la Chişinău, revenind la o interpretare a Constituţiei anterioară anului 2000.

Instanţa constituţională a ajuns la această concluzie după examinarea unei sesizări depuse de parlamentari din cadrul Partidului Liberal-Democrat (PLDM), care au contestat modificările aduse Constituţiei în anul 2000.  Instanţa supremă şi-a motivat decizia inclusiv prin faptul că în anul 2000, atunci când Parlamentul a modificat Constituţia au fost operate schimbări în textul iniţial avizat de Curtea Constituţională. Parlamentul a modificat atunci, fără avizul Curţii Constituţionale chiar articolul 78 care stabilea modul în care este ales preşedintele Moldovei. Modificarea care nu a primit avizul magistraţilor stabilea "la 3/5 din deputaţii din Parlament numărul necesar de voturi pentru alegerea Preşedintelui, în timp ce proiectul de lege propunea majoritatea deputaţilor aleşi", se susţine în decizia Curţii. De asemenea, Curtea constată că alegerea preşedintelui de către parlament a provocat crize politice astfel că legea fundamentală revine la forma anterioară anului 2000. "Curtea a reţinut faptul că reforma constituţională din 2000 a generat în realitate un sistem de guvernare imperfect, existând un potenţial de conflict între autorităţile statului, aceasta fiind o consecinţă directă a ignorării de către Parlament a avizului Curţii Constituţionale", se spune în decizia judecătorilor. Totodată Curtea Constituţională a stabilit că după expirarea mandatului actualului preşedinte, Nicolae Timofti, şeful statului ar urma să fie ales prin vot direct. Mandatul lui Timofti expiră, în cursul acestei luni, la 23 martie, când se încheie cei patru ani de când acesta a depus jurământul în faţa Parlamentului de la Chişinău.