Patriarhul rus Kirill a lucrat pentru KGB cu nume de cod Mikhailov - Patrafir cu epoleţi
Patriarhul rus Kirill a lucrat pentru KGB în timpul Războiului Rece, relatează AFP. Misiunea lui Kirill, cu numele de cod „Mikhailov", era de a influența un consiliu religios care fusese infiltrat de KGB în anii '70 și '80.
În anii 1970, Kirill, devenit patriarh ortodox rus și apoi un apropiat al lui Vladimir Putin, a lucrat pentru KGB, serviciul de informații externe al Uniunii Sovietice, dezvăluie cotidianele elvețiene Le Matin Dimanche și Sonntagszeitung, citând arhive declasificate.
Un dosar, întocmit de poliția federală, „confirmă că «Monseniorul Kirill», așa cum este numit în acest document, aparține KGB-ului", serviciul de informații externe al Uniunii Sovietice.
Cele două media au putut consulta dosarul la arhivele federale elvețiene. La începutul anilor 1970, patriarhul, care a susținut cu fervoare invazia Rusiei în Ucraina, a locuit la Geneva pentru a reprezenta oficial patriarhia Moscovei la Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB). Misiunea lui Kirill, al cărui nume de cod era „Mikhailov", a fost, de asemenea, de a influența acest consiliu, care a fost infiltrat de KGB în anii 1970 și 1980.
Obiectivul sovieticilor era de a determina instituția de la Geneva să denunțe Statele Unite și aliații săi și să își tempereze criticile privind lipsa de libertate religioasă în URSS, arată cotidianele, subliniind că Biserica rusă „refuză să comenteze activitatea de spionaj a lui Kirill la Geneva".
La rândul său, Consiliul Mondial al Bisericilor a spus că nu are „nicio informație" pe această temă.
Le Matin Dimanche l-a intervievat pe nepotul patriarhului, Mihail Goundiaev, care i-a succedat ca reprezentant al patriarhatului moscovit la Geneva, care a declarat că unchiul său "nu a fost un agent, chiar dacă a fost supus unui «control strict» din partea KGB-ului".
Iar acest lucru „nu a afectat sinceritatea angajamentului său față de munca ecumenică cu alte biserici", a declarat el ziarului.
Ziarul mai scrie că Patriarhul Kirill este deosebit de atașat de Elveția. „El a izitat Elveția de cel puțin 43 de ori", precizează ziarul, adăugând că „pe lângă pasiunea sa pentru schi - în 2007 și-a rupt chiar un picior pe o pârtie elvețiană - diplomația religioasă, spionajul și finanțele l-au readus constant pe Kirill I în Alpi sau pe malul lacului Geneva.
„Am sentimente speciale față de țara dumneavoastră. Dintre toate țările din lume, este poate cea pe care am vizitat-o cel mai des", a explicat patriarhul în 2019, când l-a primit la Moscova pe președintele Consiliului de Stat al Elveției, Jean-René Fournier.
Comentarii
Nu există nici un comentariu.