Macron, preşedintele Franţei, şi-a atras critici dure din partea Poloniei şi a adversarilor politici de la Paris după vizita efectuată în Europa de Est, inclusiv în România, unde a abordat problema angajaţilor detaşaţi, un subiect de dispută între ţările vest şi est-europene.

Emmanuel Macron s-a aflat săptămâna trecută în vizite oficiale în Austria, România şi Bulgaria. Liderul francez speră să convingă suficiente ţări, în principal din Europa Centrală şi de Est, să susţină modificarea reglementărilor europene privind angajaţii detaşaţi. O directivă UE din 1996 permite unei companii dintr-un stat al Uniunii Europene să detaşeze temporar angajaţi într-o altă ţară, cotizaţiile sociale fiind achitate în ţara de origine. La nivel practic, un angajat detaşat este plătit cu salariul minim din ţara în care este trimis să lucreze, dar contribuţiile sale sociale sunt achitate în ţara de origine. Într-o propunere de revizuire a acestei directive, adoptată în martie 2016, Comisia Europeană aprecia că reglementarea "adoptată în urmă cu 20 de ani nu mai permite asigurarea respectării condiţiilor care să garanteze egalitate de tratament companiilor şi respect pentru angajaţi, dată fiind actuala situaţie economică şi socială din statele membre". Comisia Europeană a constatat "existenţa unor decalaje salariale importante", care afectează "competiţia între companii şi buna funcţionare a pieţei unice". Rezultatul este să salariaţii detaşaţi în Occident din ţări est-europene generează pentru angajatori costuri mult mai mici, fiind preferaţi de companii, de aici apărând acuzaţii de dumping social. Ca reacţie la propunerea Comisiei Europene, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia au denunţat încălcarea principiului subsidiarităţii. În schimb, Spania, Franţa, Italia, Portugalia şi Marea Britanie au salutat iniţiativa Comisiei Europene. Aproape 300.000 de angajaţi detaşaţi sunt activi în Franţa, dintre care peste 30.000 sunt români. Peste 286.000 de angajaţi detaşaţi lucrează pe teritoriul Franţei, cei mai mulţi fiind din Polonia, Spania şi Portugalia, arată cele mai recente date oficiale, de la sfârşitul anului 2015, oferite de Direcţia Generală a Muncii din Franţa. Majoritatea lucrează în sectorul construcţiilor şi în industrie. Surpriza este că unele companii franceze au angajat cu statut de salariat detaşat chiar cetăţeni francezi, încadraţi în companii din Europa de Est şi "detaşaţi" în Franţa. Potrivit datelor oficiale, aproape 6% dintre angajaţii detaşaţi activi în Franţa sunt cetăţeni francezi. Cei mai mulţi angajaţi detaşaţi activi în Franţa sunt polonezi (46.816), urmaţi de portughezi (44.456) şi spanioli (35.231). De la aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007, numărul salariaţilor români detaşaţi în Franţa a crescut de la 2.600 la 30.594 (potrivit datelor pe 2015). Pe de altă parte, aproximativ 140.000 de cetăţeni francezi lucrează ca angajaţi detaşaţi în alte state ale Uniunii Europene. Premierul polonez, Beata Szydlo, a denunţat vineri după-amiază "aroganţa" şi "lipsa de experienţă politică" a lui Emmanuel Macron, după ce preşedintele Franţei a acuzat Polonia că se plasează "la periferia Uniunii Europene" în contextul refuzului modificării directivei privind angajaţii detaşaţi. Joi seară, în timp ce Emmanuel Macron se afla într-un turneu care a inclus vizite în Austria, România şi Bulgaria, Beata Szydlo a semnalat refuzul Poloniei de a renegocia directiva UE privind angajaţii detaşaţi. În acest context, Emmanuel Macron a afirmat că Polonia "se plasează la periferia Uniunii Europene pe numeroase teme". "Polonia nu este prin nimic în fruntea Europei. Poporul polonez merită mai mult de atât", a adăugat Emmanuel Macron, potrivit cotidianului Le Parisien. Reacţia premierului Poloniei, Beata Szydlo, nu a întârziat. "Poate că declaraţiile arogante (ale lui Emmanuel Macron -n.red.) sunt generate de lipsa de experienţă politică, un lucru pe care îl observ cu preocupare, dar aştept să remedieze rapid aceste lacune şi să fie mai rezervat în viitor", a spus Beata Szydlo. Popularitatea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, a scăzut puternic în luna august, ajungând la nivelul de doar 40%, în timp ce 57% dintre cetăţenii francezi se declară numulţumiţi de politicile liderului de la Palatul Élysée.