Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat marţi că revoluţia istorică proeuropeană din Piaţa Maidan din Kiev, din urmă cu 10 ani, a constituit „prima victorie'' în războiul contra invadatorului rus, relatează AFP şi DPA.

„Prima victorie în războiul de astăzi a avut loc atunci. Victoria contra indiferenţei, victoria curajului. Victoria Revoluţiei demnităţii'', a declarat Zelenski cu ocazia celei de-a 10-a aniversări de la debutul mişcării ce a condus la prăbuşirea regimului prorus de la acea vreme, în pofida încercării de reprimare violentă a protestelor.

„În urmă cu zece ani, ucrainenii au lansat prima lor contraofensivă împotriva arbitrariului şi tentativelor de a ne priva de viitorul nostru european'', a adăugat el, într-un discurs rostit în Piaţa Europei din centrul Kievului.

Potrivit lui Volodimir Zelenski, „un nou ciclu al istoriei Ucrainei este în curs de formare''. „Generaţiei noastre îi revine să decidă direcţia în care o va lua, ceea ce va fi scris în cărţile noastre de istorie: «Ei au luptat, dar eu eşuat» sau «Ei s-au bătut şi au câştigat»?'', a adăugat şeful statului ucrainean.

Acesta a lansat un apel la unitate adresat tuturor ucrainenilor şi i-a avertizat pe aliaţii occidentali în legătură cu pericolul oricărui compromis cu Rusia: „Dacă lumea civilizată încearcă să caute compromisuri cu teroriştii şi să le facă concesii tiranilor, vom pierde cu toţi''.

Revoluţia EuroMaidan a fost declanşată de refuzul preşedintelui prorus de atunci al Ucrainei, Viktor Ianukovici, de a semna un acord de apropiere între Kiev şi Uniunea Europeană. În februarie 2014, mişcarea s-a încheiat prin fuga lui Ianukovici în Rusia, după o reprimare sângeroasă soldată cu moartea a aproximativ 100 de manifestanţi şi 20 de poliţişti.

Ulterior, Rusia a lansat procesul de anexare a peninsulei ucrainene Crimeea şi a orchestrat un conflict separatist în estul Ucrainei, înainte de a invada în cele din urmă această ţară în februarie 2022.

Moscova susţine că revoluţia din Piaţa Maidan a fost o lovitură de stat organizată de către Occident pentru a slăbi Rusia şi nu o mişcare populară contra corupţiei şi orientării proruse a regimului de la Kiev de la acea vreme.

Ucraina a primit statutul de ţară candidată la aderarea la UE în 2022, la câteva luni după începerea invaziei ruse. În noiembrie, Comisia Europeană a dat undă verde deschiderii oficiale a negocierilor de aderare cu Ucraina şi cu Republica Moldova.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află marţi la Kiev, pentru a discuta cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski şi cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, următorii paşi în ceea ce priveşte aderarea Republicii Moldova şi a Ucrainei la Uniunea Europeană. Maia Sandu a participat şi ea la manifestările de omagiere a celor care şi-au pierdut viaţa în urmă cu un deceniu.

 

Rusia nu acceptă existenţa Ucrainei

Rusia nu poate coexista cu actualul regim ucrainean şi va rezista alianţei militare a NATO cât timp va fi necesar pentru ca Moscova să-şi atingă obiectivele, a declarat marţi un diplomat de rang înalt din cadrul Ministerului Afacerilor Externe rus, informează Reuters.

„Actualul regim (ucrainean) este absolut toxic, la ora actuală noi nu vedem nicio opţiune de coexistenţă cu acesta", a declarat ambasadorul plenipotenţiar rus Rodion Miroşnik, fost ambasador în Rusia al autoproclamatei Republici Populare Lugansk, în faţa unor jurnalişti la Moscova. Potrivit lui Miroşnik, Ucraina a comis crime împotriva civililor, iar NATO a livrat arme interzise Ucrainei, însă în final Occidentul îşi va pierde interesul pentru Ucraina, iar autorităţile de la Kiev vor intra în colaps.

„Noi putem rezista NATO atât timp cât va fi nevoie pentru a atinge obiectivele pe care le-a formulat preşedintele" rus Vladimir Putin, a mai afirmat Miroşnik.