Comisiile pentru servicii armate din Congresul american au convenit asupra unor amendamente la legea apărării naționale care ar forța administrația Trump să aplice sancțiuni economice asupra companiilor implicate în construcția gazoductului rusesc Nord Stream 2.

 

Printre companiile care ar putea fi vizate de sancțiunile administrației americane se numără și OMV, compania austriacă care în 2004 a cumpărat de la statul român producătorul de petrol și gaze Petrom.

Deputații și senatorii americani au ajuns luni la un acord de principiu asupra Legii privind Autorizarea Apărării Naționale (National Defense Authorization Act) pentru 2020, care include măsurile de sancționare a companiilor care ajută Gazprom să construiască gazoductul către Germania, precum și a celor care sunt implicate în construcția unui alt gazoduct rusesc, Turk Stream, care trece prin Marea Neagră către Turcia.

Jeanne Shaheen, senator democrat și initiator al proiectul de lege, a declarat că amendamentele vor transmite „un mesaj inconfundabil, bipartizan, de la Congres către Vladimir Putin, potrivit căruia SUA nu vor sta indiferente în timp ce Kremlinul încearcă să-și extindă și mai mult influența malignă”.

Parlamentarii americani vizează în acest fel blocarea finalizării conductei și operaționalizarea acesteia, în condițiile în care construcția este 80% terminate. Votul final în Congresul american pe proiectul de lege ar urma să fie dat săptămânile acestea, până la încheierea anului.

Alte companii implicate în construcția gazoductului, pe lângă austriecii de la OMV, sunt Royal Dutch Shell, companiile germane Uniper și Wintershall și francezii de la Engie. OMV este un susținător activ al proiectului, în special prin vocea directorului general al companiei, Rainer Seele.

Numărul companiilor care dețin în general know-how-ul tehnologic necesar construcției gazoductului de apă adâncă este foarte mic, iar niciuna nu este rusească, ceea ce înseamnă că Rusia ar putea avea dificultăți în finalizarea proiectului dacă companiile amenințate cu sancțiuni respectă directivele americane.

Președintele american Donald Trump a criticat frecvent Germania în privința construcției gazoductului, spunând că va ajuta Moscova să „țină Germania captivă".

Gazoductul prin Marea Baltică Nord Stream 2 va dubla livrările de gaze în Germania la 110 miliarde de metri cubi oferind o rută alternativă către Vest pentru gazele rusești ce vor evita astfel ruta clasică prin Ucraina.

Amenințarea sancțiunilor vine în contextul în care construcția Nord Stream 2 este aproape de finalizare. În finalul lunii octombrie, Danemarca a acordat autorizația finală pentru ca gazoductul să treacă prin apele sale teritoriale, eliminând unul din obstacolele finale pentru proiect.

Pe lângă considerentele strategice, Statele Unite sunt de asemenea interesate să vândă propriile gaze de șist în Europa.

După ce gazoductul a primit permisiunea danezilor, Gazprom a informat că poate finaliza construirea celor 140 de km de conductă rămași în cinci săptămâni. Luna trecută, viceprim-ministrul rus, Dmitry Kozak, a declarat că Nord Stream 2 ar putea deveni operațional la jumătatea anului 2020.