Senatul a adoptat, ieri, proiectul legislativ în materie electorală care prevede ca votul în străinătate să se desfășoare pe parcursul a trei zile, iar alegătorii care au stat la coadă până la ora 21.00, când se închid secțiile de vot, să poată vota până la ora 00.00.

Propunerea legislativă a fost adoptată, în procedură de urgență, cu 75 de voturi pentru, 0 impotrivă și 9 abțineri. Votul a fost reluat, deoarece nu se întrunise inițial numărul de voturi necesare pentru ca proiectul de lege să fie adoptat. În prima rundă au fost doar 68 de voturi, din necesarul de 69 de voturi pentru adoptare. De asemenea, înaintea adoptării proiectului de lege raportul cu amendamente admise a fost adoptat cu 69 „pentru”, unul contra și 10 abțineri.

UDMR a anunțat, în plen, că nu susține inițiativa legislativă.

Românii din străinătate vor vota pe parcursul a trei zile, respectiv vineri, sâmbătă și duminică. Legislația a fost completată, astfel încât alegătorii care vor fi prezenți la coadă la închiderea secției de vot, respectiv ora 21.00, să poată vota până la ora 23.59.

„La ora 21.00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot. Doi membri desemnați de biroul electoral al secției de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21.00 dacă în afara sediului secției de votare se află alegători care așteaptă să își exercite dreptul de vot,  constată și monitorizează ordinea în care aceștia au acces în localul de vot. Alegătorii aflați în situațiile prevăzute pot vota până cel mult la ora 23.59”, potrivit modificării aduse articolului 46 din Legea 334/2006 . O altă modificare vizează introducerea votului prin corespondență și pentru alegerile prezidențiale. De asemenea, a fost simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare. Actul normativ interoduce și obligația Ministerului de Externe de a solicita date despre numărul românilor din Diaspora. Proiectul legislativ prevede, de asemenea, că alegătorii vor putea susține mai mulți candidați.

„Candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susține mai mulți candidați”, prevede modificarea adusă articolului 4. În legea în vigoare, un alegător putea susține un singur candidat. Comisia juridică a Senatului a întocmit un raport favorabil, cu amendamente.

UDMR s-a opus, pierde procente în ţară

UDMR s-a pronunțat prin liderul grupului senatorilor împotriva reluării votului pe inițiativa legislativă, cum Uniunea a fost și împotriva punerii proiectului pe ordinea de zi.

La propunerea AEP, a fost introdusă modificarea legislației, astfel încât finanțarea campaniilor electorale să poată fi făcută din bugetul partidelor politice. În prezent, doar candidații își pot finanța campania electorală, banii find apoi rambursați.

„Principalul element de noutate din perspectiva primelor alegeri electorale, anume alegerile prezidențiale, este că partidele politice vor putea finanța din bugetele proprii campanii electorale prezidențiale, în ideea de a scoate cumva la suprafață finanțarea. Puțin probabil de crezut că un candidat, indiferent cât ar fi el de potent, sigur nu avem un Donald Trump, își poate finanța singur campania electorală. Pentru a înlătura cât se poate de mult această formă de suspiciune, cine, cum finanțează, și partidele își asumă un candidat, să poată finanța din resursele proprii un candidat la prezidențiale”, a declarat președintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc.

Senatul a adoptat proiectul legislativ, în procedură de urgenă, în calitate de prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaților.