Furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană Ucrainei este „prioritară'' pentru statele membre ale NATO, întrucât ucrainenii au „o nevoie urgentă” de aceste sisteme pentru a face faţă bombardamentelor ruse, a afirmat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

„Unii aliaţi au livrat astfel de sisteme de apărare, dar ucrainenii au nevoie de mai mult. Ei au nevoie de diferite tipuri de apărare aeriană - cu rază scurtă, cu rază lungă, sisteme contra rachetelor balistice, rachete de croazieră, drone. Diferite sisteme pentru diferite sarcini'', a explicat Stoltenberg înaintea unei reuniuni a miniştrilor apărării din cele 30 de ţări membre ale NATO, la Bruxelles.

Germania a furnizat un sistem Iris-Ts, iar Statele Unite sistemul defensiv NASAMS. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut crearea unui „scut'' antiaerian deasupra Ucrainei.

Potrivit lui Stoltenberg, o altă prioritate este „refacerea stocurilor de armamente şi muniţii ale ţărilor Alianţei'', întrucât aceste stocuri '”s-au redus'' în urma livrărilor către Ucraina. „Trebuie să le refacem pentru a ne asigura apărarea şi pentru a putea continua să sprijinim Ucraina'', a explicat el.

„Avem probleme serioase privind stocurile de muniţii'', a confirmat un reprezentant al NATO. De asemenea, Jens Stoltenberg a promis să suplimenteze protecţia infrastructurii critice, afirmând că NATO deja şi-a dublat prezenţa în Marea Baltică şi Marea Nordului, la peste 30 de nave sprijinite de mijloace aeriene.

Înaltul oficial aliat a spus că, deşi NATO nu a văzut vreo schimbare în poziţia nucleară a Rusiei, Alianţa Nord-Atlantică este vigilentă şi va efectua săptămâna viitoare exerciţiul său anual de descurajare nucleară (Steadfast Noon), întrucât anularea acestuia din cauza războiului din Ucraina ar trimite un „semnal foarte eronat''.

„Este un exerciţiu menit să garanteze că descurajarea noastră nucleară rămâne sigură, garantată şi eficientă'', a spus Jens Stoltenberg, care a accentuat că puterea militară a NATO este cea mai bună cale de a preveni orice escaladare a tensiunilor.

Stoltenberg a mai spus marţi că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi „o înfrângere pentru noi toţi'' şi că orice atac asupra infrastructurii critice a NATO va primi un „răspuns unit şi ferm".

Preşedinţia rusă a apreciat că retorica occidentală cu privire la potenţiala utilizare a armelor nucleare este „provocatoare''. „Ne exprimăm regretul că şefi de stat occidentali se angajează în retorica nucleară în fiecare zi'', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Ţările din G7 au promis marţi să furnizeze în continuare sprijin financiar, umanitar, militar, diplomatic şi juridic Ucrainei, subliniind că orice recurgere a Rusiei la arme nucleare va fi urmată de consecinţe grave.