Cetăţenii Republicii Moldova au aprobat duminică „la mustaţă" principiul aderării ţării lor la Uniunea Europeană, dar rezultatul extrem de strâns reprezintă un afront pentru preşedinta proeuropeană Maia Sandu, care a răspuns criticând ingerinţa străină, comentează luni AFP.

În prima sa reacţie oficială, în plină noapte, şefa statului a denunţat „un atac fără precedent la adresa democraţiei" şi a promis că „nu va ceda".

„Grupări criminale, împreună cu forţe străine, ostile intereselor noastre, au atacat ţara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni şi propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace pentru a duce cetăţenii şi ţara noastră într-o zonă de incertitudine şi instabilitate", a declarat presei Maia Sandu.

Kremlinul a cerut imediat „dovezi" cu privire la aceste „acuzaţii grave", în timp ce a denunţat „anomalii" în numărarea voturilor la referendumul pentru modificarea Constituţiei.

În acelaşi timp, Maia Sandu, în vârstă de 52 de ani şi care candidează pentru un al doilea mandat de preşedinte, s-a clasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidenţiale, dar se pregăteşte pentru un al doilea tur dificil.

După o lungă cursă în frunte a taberei „nu", tabăra proeuropeană care a spus "da" la referendumul pentru modificarea Constituţiei a preluat conducerea în Republica Moldova, luni dimineaţa, cu doar câteva mii de voturi, graţie votului diasporei, după numărarea a peste 99% din buletinele de vot.

Potrivit rezultatelor preliminare centralizate de Comisia Electorală Centrală după numărarea voturilor din 99,32% din totalul celor 2.219 secţii de votare, puţin peste 50% dintre participanţii la referendum - mai exact 50,37% - au răspuns cu „da" la întrebarea „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?", în timp ce 49,63% s-au opus acestei iniţiative.

 

Un al doilea tur de scrutin dificil pentru Maia Sandu

Maia Sandu, care a întors spatele Moscovei după invadarea ţării vecine Ucraina şi a dus candidatura ţării sale la Bruxelles, convocase acest referendum pentru a-şi valida strategia şi pentru a determina „destinul" acestei foste republici sovietice de 2,6 milioane de locuitori, notează AFP, care adaugă: Dar a tras paiul scurt.

Pentru că această victorie strânsă, fără a pune în discuţie negocierile de aderare cu Cei 27, „slăbeşte într-un fel imaginea proeuropeană a populaţiei şi leadership-ul Maiei Sandu", comentează pentru AFP politologul francez Florent Parmentier, specialist în regiune.

Prima femeie care a ocupat cele mai înalte funcţii în 2020, această fostă economistă a Băncii Mondiale cu reputaţia de incoruptibil a devenit în doar patru ani o personalitate europeană de prim plan. Într-un mediu geopolitic complicat, cu Ucraina în război şi Georgia acuzată de derivă autoritară prorusă, Republica Moldova a dat Bruxellesului motive de speranţă, subliniază expertul. Or, după acest pas înapoi, succesul lui Sandu în turul doi, pe 3 noiembrie, este departe de a fi asigurat.

Cu 42% din voturi obţinute, Sandu este cu mult înaintea lui Alexandr Stoianoglo (26%), un fost procuror în vârstă de 57 de ani, susţinut de socialiştii proruşi. Dar Stoianoglo poate conta pe rezervele de vot ale unui număr mare de candidaţi mai puţin importanţi, iar capcana teribilă a „Toţi împotriva lui Sandu" riscă să se strângă în jurul preşedintei în exerciţiu, potrivit analistului.

În timpul campaniei, acest bărbat cu aspect sever a cerut „restabilirea dreptăţii" în faţa unei puteri gata să încalce drepturile, potrivit opoziţiei, şi a pledat pentru o politică externă „echilibrată", care să includă UE, dar şi Rusia.

 

Corupţie şi dezinformare

Pe tot parcursul zilei de duminică, moldovenii au răspuns prezent, inclusiv cei din regiunea separatistă Transnistria, care găzduieşte o garnizoană de militari ruşi. „Am venit să-mi dau votul pentru prosperitatea, pacea şi bunăstarea ţării noastre", a declarat Olga Cernega, o economistă în vârstă de 60 de ani, intervievată de AFP la Chişinău. Alţii, precum acest jurist de şaizeci de ani care a acceptat să-şi dea doar prenumele, Ghenadie, erau îngrijoraţi de cotitura „vestică" a Republicii Moldova, de pierderea identităţii.

Între operaţiuni de corupţie şi dezinformare, poliţia a efectuat în ultimele luni 350 de percheziţii şi a efectuat sute de arestări de suspecţi acuzaţi că vor să perturbe procesul electoral în numele Moscovei.

A fost dezvăluită o schemă masivă de cumpărare de voturi, care viza până la un sfert dintre alegătorii aşteptaţi la urne, aminteşte AFP.

Potrivit think tank-ului WatchDog, Rusia a cheltuit aproximativ o sută de milioane de dolari pentru a influenţa votul, cu ajutorul oligarhului Ilan Şor, refugiat la Moscova după o condamnare pentru fraudă. Pe reţelele de socializare, Şor a ironizat „deruta" Maiei Sandu şi „eşecul ei lamentabil".

 

Voturile, un test

Cele două voturi, pentru alegerile prezidenţiale şi pentru referendum, au fost văzute ca un test al angajamentului Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană şi de a ieşi odată pentru totdeauna de pe orbita Moscovei, comentează Reuters. Agenţia de presă britanică adaugă că rezultatul strâns la referendum o pune pe Sandu într-o poziţie fragilă în turul doi al prezidenţialelor, dat fiind că ea a militat pentru integrarea în UE.

Republica Moldova a început lungul proces de discuţii oficiale de aderare în iunie şi, sub conducerea Maiei Sandu, şi-a propus să se alăture blocului comunitar până în 2030. Legăturile cu Moscova s-au deteriorat, deoarece Sandu a condamnat invadarea Ucrainei de către Kremlin şi a diversificat aprovizionarea cu energie în afara Rusiei.

Odată cu difuzarea primelor rezultate, duminică târziu, aproximativ 57% dintre moldoveni au părut iniţial să fi votat „nu" la referendum. Pe măsură ce au fost numărate mai multe buletine de vot, procentul celor care au votat „da" a crescut treptat şi a depăşit tabăra „nu" luni dimineaţa devreme.

Analistul politic Valeriu Paşa a spus că votul „da" a progresat doar datorită prezenţei neobişnuit de mari la vot a diasporei moldoveneşti şi care sprijină în mare măsură integrarea în UE.