În data de 8 aprilie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile cuprinse în cadrul art. 56 alin. 1 lit. c) teza a II-a prima ipoteză din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, în redactarea ulterioară Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2018 și dispozițiile art. 56 alin. 1 lit. c) teza a II-a prima ipoteză din Legea nr. 53/2003, în redactarea ulterioară Legii nr. 93/2019 sunt neconstituționale.

Conform comunicatului publicat, în esență, Curtea Constituțională a reținut că, în mod contrar prevederilor constituționale ale art.147 alin.1, alin. 2 și alin. 4, referitoare la efectele obligatorii ale deciziilor Curții Constituționale, prin modificările aduse de art. IV pct.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.96/2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.93/2019, soluția legislativă declarată neconstituțională prin Decizia nr.759 din 23 noiembrie 2017 a fost preluată, în continuare, în conținutul art.56 alin. 1 lit.c) teza a II-a prima ipoteză, perpetuând astfel efectele neconstituționale constate anterior. Prevederile legale care au făcut obiectul analizei constituționalității sunt după cum urmează – „Contractul individual de muncă existent încetează de drept: la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, cu caracter excepţional, pentru salariata care optează în scris pentru continuarea executării contractului individual de muncă, în termen de 30 de zile calendaristice anterior împlinirii condiţiilor de vârsta standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la vârsta de 65 de ani; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II” (art. 56 alin. 1 lit. c Codul muncii). Din cadrul acestei prevederi legale a fost declarată ca fiind neconstituțională sintagma – „la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III”, motivul fiind că legiuitorul nu a respectat dispozițiile stabilite anterior prin Decizia nr.759 din 23 noiembrie 2017 pronunțată de către Curtea Constituțională. Pe cale de consecință un contract individual de muncă nu va putea să înceteze de drept la data la care se comunica o decizie de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, această ipoteză fiind eliminată din cadrul textului de lege.