Relaționarea interumană s-a schimbat, nu este o noutate pentru cititorii noștri, faptul că atunci când vorbim despre relațiile interumane, la nivel de societate, a câștigat teren contactul realizat prin intermediul rețelelor de socializare.

Indiferent de vârstă, pentru că în momentul de față, interesul pentru rețelele de socializare nu mai aparține doar tinerilor, ci ele sunt folosite și de către persoanele care au trecut de o anumită vârstă.    Bineînțeles, că există beneficii și bineînțeles că există și efecte nocive, această discuție nu va fi purtată aici, însă ce vom aborda azi, vizează consecințele juridice ale unor postări în mediul online, prin care sunt afectate diverse drepturi, mai precis dreptul la imagine, dreptul la viață privată și dreptul la demnitate. Acțiuni prin care s-au adus atingere acestor drepturi au existat dintotdeauna, elementul particular pentru aceste vremuri este faptul că, astfel de fapte se săvârșesc și pe rețelele de socializare, crezându-se, în mod neîntemeiat că aceste rețele nu sunt un spațiu public. Această concepţie a fost înlăturată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care într-o decizie de speţă a stabilit faptul că - „Vastitatea unei reţele de socializare presupune, raportat la natura, particularităţile şi scopul acesteia, că utilizatorii nu deţin proprietatea spaţiului efectiv de publicare, neputând estima şi cu atât mai puţin controla întinderea acestui spaţiu, care, astfel, capătă caracter public şi accesibilitate potenţială. Prin urmare, nu se poate reţine că reţeaua de socializare B. ar fi un spaţiu privat comparabil cu o cutie poştală electronică, întrucât cutia poştală electronică este controlabilă de către proprietar, sub aspectul comţinutului informaţional transmis, respectiv depozitat, în timp ce B. este o reţea de socializare (informaţională) publică, receptivă perpetuu în web (internet), bazată pe un site web la care utilizatorii se pot înscrie şi interacţiona liber cu alţi utilizatori, deja înscrişi” (ÎCCJ dec. civ. nr. 4546 din 27 noiembrie 2016). Așadar, orice fel de postare realizată pe o reţea de socializare, dacă aduce atingere dreptului la viaţă privată,  dreptului la demnitate ori dreptului la propria imagine, poate să ducă la acordarea de despăgubiri. Conform art. 72 alin. 1 Cod civil - „Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale” şi conform art. 72 alin. 2 Cod civil - „Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75”.

De asemenea conform art. 71 alin. 1 Cod civil - „Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private”, iar conform art. 71 alin. 2 Cod civil - „Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75”.

Nu în ultimul rănd conform art. 73 alin. 1 Cod civil - „Orice persoană are dreptul la propria imagine”.