În cadrul articolelor precedente am dezbatut o parte din problemele pe care le genereaza moştenirea legală, mai precis care sunt clasele de moştenitori şi principiile după care se va împărţii patrimoniul celui decedat, în contextul în care la moştenire vin mai multe clase de moştenitori în concurs.

Totuşi, nu este suficient să cunoaştem care este alcătuirea claselor de moştenitori, ci trebuie cunoscut şi cuantumul pe care îl culege fiecare clasă din cadrul patrimoniului defunctului. Temeiul legal al noţiunii de cota succesorală pe care o deţine fiecare clasă de moştenitori în parte este după cum urmează, pentru soţul supravieţuitor art. 970 Cod civil, pentru clasa întâi de moştenitori art. 975 Cod civil, pentru clasa a doua de moştenitori art. 977, art. 978, art. 979, art. 980 şi art. 981 Cod civil, pentru clasa a treia de moştenitori art. 982 Cod civil, iar pentru clasa a patra de moştenitori art. 983 Cod civil. Fiecare dintre aceste clase de moştenitori vor fi tratate în mod separat, iar pentru clasa de moştenitori care conţine pe soţul supravieţuitor vom aloca un articol separat, deoarece drepturile sale succesorale au un conţinut mai complex. Astfel, pentru clasa întâi de moştenitori, în măsura în care aceasta vine să culeagă patrimoniul succesoral, ea va înlătura pe celelalte clase de moştenitori, iar patrimoniul succesoral se va împărţi în mod egal între aceştia.

Pentru clasa a doua de moştenitori, trebuie să facem o recapitulare a unor probleme care au fost dezbătute în cadrul articolelor precedente. Clasa a doua de moştenitori este una mixtă cuprinzând pe părinţii defunctului - ascendenţii privilegiaţi, fraţii şi surorile defunctului plus descendenţii acestora  din urmă până la gradul al patrulea inclusiv, grad calculat față de defunct - colateralii privilegiaţi (art. 976 Cod civil).

În cazul în care la moştenirea defunctului vin doar părinţii acestuia, patrimoniul succesoral se va împărţii în mod egal între membrii acestei clase de moştenitori.

În ipoteza în care la moştenirea defunctului vin doar colateralii privilegiaţi ai defunctului, patrimoniul succesoral se va împărţii în mod egal, între membrii acestei clase de moştenitori, cu amendamentul că se va aplica principiul proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii din aceiaşi clasă (am evidenţiat conţinutul acestui principiu în cadrul articolului precedent). Totuşi, se pune problema cum va fi împărţit patrimoniul succesoral în momentul în care la moştenirea defunctului vin atât colateralii privilegiaţi cât şi ascendenţii privilegiaţi.

Soluţia la aceasta problemă este dată de art. 978 Cod civil, unde se stabileşte faptul că patrimoniul succesoral se va împărţii în sensul că, dacă la moştenire vine un singur părinte acesta va culege 1/4 din patrimoniul succesoral, restul de 3/4 va reveni în patrimoniul colateralilor privilegiaţi, iar dacă la moştenire vor veni ambii părinţi ai defunctului aceştia vor culege 1/2 (adică 1/4 pentru fiecare părinte) din patrimoniul succesoral, restul de 1/2 va reveni colateralilor privilegiaţi.