Neobservate au trecut modificările care s-au produs la legea fondului funciar, modificări care s-au realizat prin adoptarea Legii 231 din 2018 publicată în cadrul Monitorului Oficial al României, Partea I, numărul 679 din data de 6 august 2018.

De menţionat faptul că acest act normativ a intrat în vigoare la data de 9 august 2018. Ca urmare a modificărilor realizate, se stabilește în momentul de faţă faptul că suprafeţele de teren care sunt aferente caselor de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora sunt cele care rezultă din actele de proprietate, carţile funciare, registrul agricol ori alte documente funciare de la data intrării in cooperativa agricolă. În lipsa acestor documente funciare, proba dreptului de proprietate şi a întinderii acestuia se va realiza cu oricare mijloc de probă inclusiv cu declaraţii autentice de martori (articolul I pct. 1 alin. 2 Legea 231 din 2018). În ipoteza în care construcţiile fac obiectul unui act translativ de proprietate, suprafeţele de teren aferente acestora „sunt cele convenite de părţi la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloace de probă, inclusiv declaraţii autentice de martori” (art. I pct. 1 alin. 2 indice 1 Legea 231 din 2018). Această prevedere legală, în sistemul de carte funciară, unde dreptul de proprietate se dovedeşte cu înscrierile existente în cartea funciară, va produce multe situaţii faptice conflictuale, întrucât un notar public nu va putea să autentifice un contract pe baza unor simple declaraţii de martor, în condiţiile în care situaţia de carte funciară evidenţiază existenţa unui alt proprietar. Un aspect care trebuie remarcat este faptul că s-a încercat degrevarea instanţelor de judecată. Astfel, s-a stabilit faptul că, în ipoteza terenurilor aferente locuinţei, care nu au fost cooperativizate, deţinătorii sau moştenitorii acestora pot solicita comisiei judeţene emiterea titlului de proprietate, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: solicitantul figurează în registrele agricole sau registrele cadastrale şi în evidenţele fiscale; terenul este în proprietatea statului român şi persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai construcţiilor de pe terenurile respective şi terenurile nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane (art.  I pct. 4 alin. 2 indice 3 Legea 231 din 2018). Se poate observa faptul că legiuitorul pune accent foarte mult pe îndeplinirea obligaţiei de declarare fiscală, care presupune şi achitarea impozitelor, un aspect de altfel destul de normal, într-o societate democratică, proprietarii îşi plătesc impozitele pentru proprietăţile deţinute şi pe cale de consecinţă trebuie să beneficieze şi de protecţia legii.