Săptămâna care tocmai a trecut a fost una extrem de agitată din perspectivă juridică, această agitaţie, fiind consecinţa soluţiei pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul procedurii dezlegării unor chestiuni de drept.

 

Mai precis, vorbim despre decizia cu numărul 52 din data de 18 iunie 2018, prin care  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis sesizările conexate formulate de Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă în dosarul numărul 41380/299/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă în dosarul numărul 6892/101/2014 și Curtea de Apel București - Secția a V-a civilă în dosarul nr. 529/2/2018, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile. În cadrul acestei decizii, instanţa supremă a stabilit faptul că - „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României, efectele D.C.C. nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017)”. După cum se poate observa din conţinutul acestei decizii, ea vizează modalitatea de interpretare a efectelor juridice produse de Decizia cu numărul 369 din 30 mai 2017 pronunţată de către Curtea Constituţionala. Pentru a aduce aminte justiţiabililor, această decizie stabilea faptul că prevederile cuprinse în cadrul articolului 483 aliniatul 2 Cod procedură civilă - „precum şi în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”, este neconsitutuţională. La momentul respectiv, preacticienii dreptului, cât şi instanţele de judecată au stabilit faptul că, efectele juridice ale acestei decizii sunt deschiderea căii de atac a recursului pentru toate dosare care au obiect evaluabil în bani. Această interpretare deşi corectă, a fost infirmată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a stabilit obligatoriu faptul că recursul, ca şi cale de atac, este deschisă doar pentru dosare unde s-a pronunţat o hotărâre judecătorească după data publicării în cadrul Monitorului Oficial al României a deciziei Curţii Constituţionale şi numai în cadrul dosarelor declanşate după data publicării în cadrul Monitorului Oficial al României a deciziei Curţii Constituţionale. Trebuiesc observate efectele juridice cu caracter discriminatoriu care se produc, existând dosare unde recursurile declarate s-au şi judecat deja, iar în cadrul dosarelor care au termen fixat după data de 18 iunie 2018, acestea vor fi respinse ca fiind inadmisibile (dacă nu sunt îndeplinite condiţiile fixate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).