Avocatul Crișanei - Rețelele de socializare sunt spații publice. Opinia ICCJ. Consecințe
În ultima perioadă, poate şi datorită faptului că măsurile de restricţie impuse de pandemie, au impus limitarea contactului social fizic şi la transpus în spaţiul virtual, ne întâlnim în practică cu diverse fapte prejudiciabile care aduc atingere fie dreptului la viaţă privată, fie dreptului la deminitate, fie dreptului la propria imagine.
Acţiuni prin care s-au adus atingere acestor drepturi au existat dintotdeauna, elementul particular pentru aceste vremuri este faptul că, majoritatea acestor fapte se săvârşesc pe reţelele de socializare, crezându-se, în mod neîntemeiat că aceste reţele nu sunt un spaţiu public.
Această concepţie a fost înlăturată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care într-o decizie de speţă a stabilit faptul că - „Vastitatea unei reţele de socializare presupune, raportat la natura, particularităţile şi scopul acesteia, că utilizatorii nu deţin proprietatea spaţiului efectiv de publicare, neputând estima şi cu atât mai puţin controla întinderea acestui spaţiu, care, astfel, capătă caracter public şi accesibilitate potenţială. Prin urmare, nu se poate reţine că reţeaua de socializare B. ar fi un spaţiu privat comparabil cu o cutie poştală electronică, întrucât cutia poştală electronică este controlabilă de către proprietar, sub aspectul comţinutului informaţional transmis, respectiv depozitat, în timp ce B. este o reţea de socializare (informaţională) publică, receptivă perpetuu în web (internet), bazată pe un site web la care utilizatorii se pot înscrie şi interacţiona liber cu alţi utilizatori, deja înscrişi” (ÎCCJ dec. civ. nr. 4546 din 27 noiembrie 2016).
Trecând peste aceste elemente de introducere, cititorii noştri trebuie să aibe în vedere faptul că, orice fel de postare realizată pe o reţea de socializare, dacă aduce atingere dreptului la viaţă privată, dreptului la deminitate ori dreptului la propria imagine, poate să ducă la acordarea de despăgubiri. Credem că ar fi necesar ca să abordăm ca şi tematică a prezentului articol şi conţinutul celor trei drepturi, mai precis a dreptului la viaţă privată, dreptului la deminitate şi dreptului la propria imagine. Acestea au o reglementare specială în actualul Cod civil. Mai precis conform art. 72 alin. 1 Cod civil - „Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale” şi conform art. 72 alin. 2 Cod civil - „Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75”. De asemenea conform art. 71 alin. 1 Cod civil - „Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private”, iar conform art. 71 alin. 2 Cod civil - „Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75”. Nu în ultimul rănd conform art. 73 alin. 1 Cod civil - „Orice persoană are dreptul la propria imagine”.
Comentarii
Nu există nici un comentariu.