În data de 9 decembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reunită în cadrul  completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, legal constituit, a dispus, prin Decizia cu numărul 116 din 2024, în sensul că a admis sesizarea formulată de Tribunalul Galaţi – Secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 202/233/2022 şi de Tribunalul Sibiu – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 120/306/2022 şi nr. 9546/306/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, pe cale de consecinţă, a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 73 pct. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „veniturile realizate ilicit” se referă la veniturile brute realizate din activitatea comercială desfăşurată între data suspendării activităţii comerciale şi momentul constatării contravenţiei”.

Prin decizia pronunțată de către ÎCCJ, au fost interpretate într-o modalitate obligatorie pentru întreg sistemul judiciar național prevederile cuprinse în cadrul OG 99/2000, care conform art. 1 reglementează „principiile generale privind desfăşurarea activităţii comerciale şi urmăreşte dezvoltarea reţelei de distribuţie a produselor şi serviciilor de piaţă, cu respectarea principiilor liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor, precum şi a mediului”.

 Conform art. 73 pct. 23 din cadrul OG 99/2000, „Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează: desfăşurarea oricărui exerciţiu comercial în perioada suspendării activităţii comerciale (...)”. Sancțiunea reglementată de către legiuitor pentru astfel de activități este amenda contravențională într-un cuantum maxim de 4.000 de lei și confiscarea veniturilor realizate între perioada suspendării și momentul constatării săvârșirii faptei contravenționale. Instanța Supremă a determinat în mod obligatoriu, prin Decizia D.C.D. nr. 116 din 2024 faptul că prin noțiunea de „veniturile realizate ilicit în perioada dintre data suspendării activităţii comerciale şi momentul constatării contravenţiei” se înțelege veniturile brute realizate în această perioadă și nu veniturile nete, care ar rezulta după ce din veniturile brute s-ar fi dedus costuri, cheltuieli deductibile, taxe și impozite aferente.