Tribunalul Bucureşti a decis ca șefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, să primească 250.000 de lei daune morale, în dosarul în care a dat în judecată Antena 3, cerând despăgubiri de un milion de lei, pentru acuzațiile de mușamalizare a anchetei în dosarul lui Mircea Băsescu care i-au fost aduse pe post.

Tribunalul Bucureşti a decis, vineri, să admită în parte acţiunea Laurei Codruţa Kovesi, şi a obligat în solidar Antena 3 și pe Mihai Gâdea, Mugur Ciuvică, Bianca Nae, Radu Tudor şi Răzvan Savaliuc să-i plătească procurorului-şef al DNA 250.000 de lei daune morale. De asemenea, instanţa a dispus ca pârâţii să comunice public dispozitivul hotărârii în 10 zile de la ramânerea definitivă, pe postul Antena 3. Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă.

Vineri, la Tribunalul Bucureşti a avut loc ultimul termen în acest proces, la care au fost depuse concluzii scrise. De asemenea, au fost ascultate pledoariile finale ale avocatului care reprezintă Antena 3, precum şi ale jurnaliștilor Mihai Gâdea, Răzvan Savaliuc, Bianca Nae şi analistului Mugur Ciuvică. Avocatul Antena 3 a afirmat că declaraţiile lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, făcute anul trecut din duba poliției, prin care acesta o acuza pe șefa DNA că a primit de la el mită, au fost dezbătute în toată presa, nu numai la acest post de televiziune, şi că niciun alt ziarist nu a mai fost dat în judecată. El a spus că în emisiunea "Sinteza Zilei" din 19 iunie 2014, unde au fost făcute afirmațiile reclamate de Kovesi, s-a lansat o suspiciune şi nu se poate atrage răspunderea unui jurnalist pentru o dezbatere televizată.

Laura Codruţa Kovesi a fost prezentă la ultimul termen al procesului, însă nu a făcut declarații, spunând că opinia sa se regăseşte în cele 37 de pagini de concluzii scrise depuse la dosar. Kovesi, a spus, la termenul din 11 septembrie de la Tribunalul Bucureşti, că Sandu Anghel a negat oficial toate acuzaţiile pe care i le adusese anul trecut, din duba poliţiei. La acel termen, Kovesi a răspuns la zece întrebări, iar una dintre ele a fost de ce nu l-a dat în judecată pe Sandu Anghel, după ce acesta a acuzat-o pe ea şi pe şefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, că le-a dat mită. Procurorul şef al DNA a precizat că nu l-a dat în judecată pe Sandu Anghel întrucât acesta a negat într-un cadru oficial acele acuzaţii şi nu a vrut să facă un denunţ sau plângere împotriva ei.

Începutul dosarului

În iunie 2014, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a dat în judecată postul Antena 3 și pe Mihai Gâdea, Mugur Ciuvică, Bianca Nae, Radu Tudor şi Răzvan Savaliuc, pentru "afirmaţii mincinoase"care au creat un grav prejudiciu de imagine şi au adus o gravă atingere demnităţii umane", făcute în emisiunea "Sinteza Zilei" din 19 iunie 2014.

De asemenea, Kovesi a solicitat Inspecţiei Judiciare "demararea verificărilor necesare pentru apărarea reputaţiei profesionale şi a imaginii publice".

Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, a spus, înainte de a fi audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în dosarul în care fiul lui a reclamat presupuse fapte de trafic de influenţă care ar fi fost comise de Mircea Băsescu, fratele preşedintelui, că aproape două milioane de euro ar fi ajuns la procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, la preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, dar şi la Vasile Blaga, despre care susţinea că ar fi implicat în acest caz.

"Afirmaţiile de o gravitate extremă au fost făcute doar cu scopul exclusiv de a ştirbi autoritatea personală şi profesională a procurorului şef DNA şi a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie", preciza DNA la acea vreme.

"Acreditarea ideii că «interlopul Bercea Mondial ar fi oferit bani procurorului şef al DNA pentru a fi eliberat, şi afirmaţiile că procurorul şef al DNA este în incompatibilitate în calitatea sa de conducător al procurorilor care investighează dosarul de trafic de influenţă» sunt de natură să afecteze încrederea opiniei publice în activitatea desfăşurată de DNA. Preluarea afirmaţiilor şi de către alte publicaţii a contribuit la amplificarea acestor consecinţe prin receptarea afirmaţiilor denigratoare de către mai mulţi cetăţeni, având drept consecinţă afectarea independenţei întregului sistem judiciar şi manipularea opiniei publice", arăta DNA.

Totodată, DNA a solicitat să fie făcute verificări în vederea apărării independenţei justiţiei şi imparţialităţii procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, "întrucât consideră că afirmaţiile nereale, modul tendenţios şi aprecierile privind instrumentarea dosarului nr.227/P/2014 au fost de natură să afecteze independenţa procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie".

De asemenea, în 24 iunie, procurorul şef DNA a sesizat Consiliul Național al Audiovizualului şi a solicitat să se constate că au fost încălcate prevederile Deciziei nr. 220/2011 privind Codul de reglementare al conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare (Codul Audiovizualului), în cadrul Emisiunii "Sinteza zilei" difuzate de postul Antena 3 la data de 19 iunie, "deoarece nu au fost prezentate în mod corect mai multe fapte, nu a fost verificat contextul împrejurărilor despre care s-au făcut afirmaţii şi nu a fost prezentat imparţial şi cu bună credinţă niciunul dintre aspectele privitoare la temele emisiunii".

"Aşa-zisul material jurnalistic prezentat în cadrul emisiunii s-a grevat, de fapt, pe urmărirea în locuri publice a procurorului şef al DNA, cu unic scop de a surprinde imagini care apoi au fost prezentate trunchiat, pentru a putea susţine denigrarea sub toate modalităţile şi pentru a-i fi ştirbită autoritatea, prin afirmaţii mincinoase. De altfel, prezentarea ca fiind conspirativă a unei întâlniri pe stradă dintre două persoane, indiferent că sunt sau nu sunt foşti colegi, prieteni sau nu, reprezintă o formă de abuz, incompatibil cu libertatea de exprimare, libertatea de informare", mai transmitea DNA.

În acest context, DNA a solicitat ca, în cadrul verificărilor, să se constate că afirmaţiile formulate în cadrul emisiunii sunt total mincinoase şi conţin elemente de natură să aducă grave atingeri reputaţiei profesionale şi imparţialităţii cu care procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie îşi exercită atribuţiile de conducător şi reprezentant al acestei instituţii.

"Aşadar, afirmaţii de genul: «doamna Kovesi trebuie să răspundă dacă s-a ocupat de protecția personală a domnului Traian Băsescu și a familiei sale. (Mihai Gâdea); Dar Kovesi ar trebui ea să se aresteze, ori singură, ori să o ajute poate nevolnicii, ăia de la Parchetul General, pentru faptul că a muşamalizat acum dosarul ăsta timp de câteva zile bune (...) asta a făcut Kovesi. Kovesi a încercat să mătrăşească dosarul ăsta, să-l închidă, să-l îngroape (Ciuvică Mugur); Ce motive de întâlnire, pentru întâlniri din astea conspirative, există pentru procurorul şef al DNA să se întâlnească cu un judecător de la Înalta Curte? În parcare ...(Bianca Nae) ....Niciun motiv. Asta-i întâlnire de mafioţi. Nu poţi să te întâlneşti, procuror general şef cu judecător de la Înalta Curte în parcare. Asta e întâlnire între golani, între mafioţi, eventual între nişte securişti care schimbă nişte informaţii, dar în niciun caz întâlnire între reprezentanţii cei mai înalţi ai justiţiei independente din România (Mugur Ciuvică)», fiind total mincinoase, sunt de natură să genereze prejudiciu ce justifică răspunderea patrimonială", se arată în acţiunea depusă la instanţă de Laura Codruţa Kovesi.