Emmanuelle Charpentier (Franţa) şi Jennifer A. Doudna (SUA) vor primi în acest an premiul Nobel pentru Chimie, pentru „dezvoltarea unei metode de editare a genomului”.

Academia suedeză spune că folosind metoda descoperită de cele două cercetătoare, oamenii de știință pot schimba ADN-ul animalelor, plantelor și microorganismelor cu o precizie extrem de ridicată. Această tehnologie a avut un impact major asupra științelor vieții și contribuie la noi terapii împotriva cancerului.

Emmanuelle Charpentier lucrează la Institutul Max Planck din Berlin, iar Jennifer Doudna la University of California, Berkeley, SUA.

Premiul Nobel pentru Chimie în 2019 a fost acordat cercetătorilor John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham şi Akira Yoshino pentru „dezvoltarea bateriilor litiu-ion”, potrivit Academiei Regale de Ştiinţe din Suedia.

De la prima sa atribuire, Premiul Nobel pentru Chimie a reflectat realizările ştiinţifice care au dus la o mai bună înţelegere a proceselor chimice şi a bazelor moleculare şi care au reprezentat fundamentul multora dintre progresele tehnologice realizate până în prezent.

În 1901, Jacobus H. van't Hoff a fost recompensat cu Primul Nobel pentru Chimie, pentru descoperirile privind legile dinamicii chimice şi a presiunii osmotice în soluţii.

Până în prezent, Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat de 111 ori, nefiind acordat în următorii ani: 1916, 1917, 1919, 1924, 1933, 1940, 1941 şi 1942.

Unui singur laureat au fost acordate 63 de premii pentru chimie, 23 de premii au fost împărţite de doi laureaţi, iar 25 de premii au fost acordate unui grup format din trei laureaţi.

Biochimistul britanic Frederick Sanger este singurul care a fost recompensat de două ori cu acest premiu pentru două dintre cele mai importante descoperiri din domeniul biologiei moleculare, în 1958 şi în 1980, drept urmare sunt 183 de persoane care au primit Nobelul pentru Chimie din care cinci sunt femei, potrivit www.nobelprize.org.

Cel mai tânăr laureat al acestui premiu este Frédéric Joliot, care avea 35 de ani atunci când a primit distincţia, în 1935, împreună cu soţia sa, Irene Joliot-Curie. John B. Goodenough este cel mai vârstnic laureat, care avea 97 de ani când a devenit laureat, în 2019.

Doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru Chimie au fost obligaţi de autorităţi să refuze distincţia. Liderul nazist Adolf Hitler le-a interzis unor cercetători germani să participe la ceremoniile de decernare a Premiului Nobel. Este vorba de Richard Kuhn - în 1938 şi de Adolf Butenandt - în 1939, care au primit diploma şi medalia mai târziu, dar nu şi premiul în bani.