Prima imagine a unei găuri negre, o formațiune localizată într-o galaxie îndepărtată și descrisă de astronomi drept „un monstru", a fost publicată în Astrophysical Journal Letters, o premieră pentru astronomie.

 

Gaura neagră are un diametru de aproximativ 40 de miliarde de kilometri - de trei milioane de ori mai mare decât al Pământului - și este situată la o distanță de 500 de milioane de trilioane de kilometri. Imaginea a fost realizată cu ajutorul unei rețele de opt telescoape situate pe tot globul.

Profesorul Heino Falcke, de la Universitatea Radboud din Olanda, care a propus acest experiment, a declarat pentru BBC News că această gaură neagră a fost descoperită într-o galaxie numită M87.

„Ceea ce vedem este mai mare decât tot Sistemul nostru Solar", a explicat acesta. "Are o masă de 6,5 miliarde de ori mai mare decât a Soarelui și este una dintre cele mai mari găuri negre despre care credem că există. Este un monstru absolut, campionul de categorie grea în rândul găurilor negre din Univers", a mai spus acesta.

Imaginea arată „un inel de foc" foarte strălucitor, după cum a descris-o Falcke, înconjurând o gaură neagră perfect circulară.

Găurile negre sunt „corpuri asemănătoare cu, să zicem într-o primă aproximaţie, planetele, dar care conțin enorm de multă materie, fiind cele mai dense obiecte din Univers", potrivit site-ului Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu" din București.

Atracţia găurilor negre este atât de mare încât nici lumina nu mai poate scăpa, începând de la o anumită distanţă limită care poartă numele de rază Schwarzschild. Suprafaţa unei sfere având o astfel de rază desemnează aşa-numitul „orizont al evenimentelor". Mai departe de acest orizont (în interiorul sferei) nu putem vedea nici un eveniment deoarece lumina, odată ce a intrat, nu mai poate ieşi. Dacă ne-am poziţiona la o distanţă sigură de o gaură neagră am putea să orbităm în jurul acesteia precum în jurul unei stele fără să păţim nimic. O comparaţie des întâlnită spune că, pentru a face din Pământ o gaură neagră, va trebui să comprimăm toată materia Terrei într-o sferă de doar 9 milimetri diametru (pentru Soare de numai trei kilometri). Calculele arată că, pentru a deveni o gaură neagră, o stea ar trebui să aibă cel puţin de 25 ori mai multă materie în comparaţie cu Soarele, trecând iniţial prin faza de stea neutronică. Există găurile negre macroscopice (supermasive), dar și unele infinitezimale, care ar avea o durată foarte scurtă de viaţă, de ordinul fracţiunilor de miliardimi de secundă, dispărând prin evaporare. Existenţa lor este încă teoretică.

Găurile negre supermasive se găsesc cu precădere în centrul galaxiilor şi bineînţeles şi în centrul galaxiei noastre - aceasta fiind botezată Sgr A*. Măsurători recente estimează că acolo s-ar afla de peste 4 milioane de ori mai multă materie decât în Soarele nostru.